An de an, cancerul mamar afectează milioane de femei din întreaga lume. În vederea controlului eficient al maladiei, metodele de prevenţie de screening pentru depistarea precoce a bolii, joacă un rol crucial. Din păcate, România se află pe harta sumbră a ţărilor în care lupta cu această maladie se poartă acerb.

Doar în 2018, 3.378 de femei au murit de cancer de sân, pe teritoriul ţării noastre. Anual, sunt depistate 7.000 – 9.000 de cazuri noi de cancer de sân. Mastectomia bilaterală preventivă, sau profilactică, este o metodă chirurgicală a cărei eficienţă în prevenţia cancerului de sân este extrem de ridicată: a fost demonstrat că mastectomia preventivă reduce riscul de cancer cu cel puţin 95% la femeile încă sănătoase dar care, în urma efectuării unor teste genetice, au descoperit că suferă de mutaţii ale genelor BRCA1, BRCA2 şi cu până la 90%, în cazul femeilor cu istoric medical de cancer în familie, arată Institutul de Cancer, din Statele Unite ale Americii.

Astfel, experţii le sfătuiesc pe femeile care au moştenit o mutaţie a genelor BRCA1 sau BRCA2 sau mutaţii în alte gene care cresc riscul de apariţie a cancerului, să ia în considerare mastectomia bilaterală preventivă, pentru a nu se îmbolnăvi de cancer mai târziu. Conform concluziilor a două studii ştiinţifice, riscul de cancer la sân la femei de până la 70 de ani cu mutaţie a genei BRCA1 este între 55 – 65% şi de 45 – 47%, în cazul celor cu mutaţie BRCA2.

Mastectomia preventivă constă în rezecția țesutului mamar sănătos, cu scopul de a diminua considerabil riscul apariției cancerului de sân. Mastectomia preventivă poate să implice eliminarea completă a ambilor sâni, cu tot cu mameloane, sau poate să însemne eliminarea a cât mai mult țesut posibil, subcutanat, lăsând însă intactă zona mameloanelor, conform datelor institutului. Mastectomia subcutanată permite obținerea unui aspect mult mai natural al sânului, pentru acele paciente cărora li se face totodată și reconstrucție mamară.

De ce sunt reticente femeile?

Din păcate, în prezent, sistemul românesc de sănătate nu acoperă costurile unei astfel de intervenţii, care sunt foarte mari. Pacientele care au ales mastectomia preventivă după testarea genetică au fost nevoite să-şi plătească singure atât testele, cât şi operaţia în sine. „Astfel de cazuri sunt încă foarte rare în România, din păcate. Când spun «din păcate» mă refer la disponibilitatea foarte redusă a femeilor cu risc de cancer ereditar, care au rude cu cancer, de a se informa şi de a face teste genetice, pentru a-şi cunoaşte propriul risc. Totodată, preţul unor astfel de teste este inaccesibil, pentru multe dintre aceste femei, astfel încât mult prea puţine ajung să apeleze la mastectomie bilaterală ca metodă de prevenţie a cancerului de sân. Totodată, frica este un impediment, teama că nu vor mai arăta bine, pentru că nu multe ştiu că pot face reconstrucţie mamară, astfel încât să rezolve şi factorul estetic. Mastectomia preventivă salvează vieţi”, a explicat dr. Cristian Niţescu, specialist în chirurgie plastică şi estetică.