Când vine vorba de migrenă, factorii de risc care sunt implicaţi în apariţia acestei afecţiuni sunt pe cât de diverşi, pe atât de greu de stabilit. De exemplu, consumul excesiv de medicamente antihipertensive, antiinflamatoare sau hormonale sunt printre cele mai întâlnite cauze. Însă se poate vorbi şi de factori alimentari, adică de alimente sau băuturi care au în conţinut excitante, dar şi despre stres, depresie sau chiar boli psihice.

Pot apărea episoade migrenoase şi înainte de menstruaţie, dar şi odată cu apariţia menopauzei.

„Faţă de o durere de cap obişnuită, ea este însoţită de sensibilitate la nivelul scalpului, amorţeală, furnicături ale feţei şi senzaţia de arsură în membre, anxietate, sensibilitate crescută la lumină, slăbiciune instalată pe o parte a corpului.

Odată cu diminuarea şi dispariţia simptomelor secundare migrenei, pot apărea anumite simptome, precum durerile sau crampele musculare, fatigabilitatea, adică oboseala accentuată.

Aceste simptome pot dura până la 24 de ore după terminarea episodului migrenos.

Este foarte important ca pacientul să fie supus unui consult de specialitate fie de medicul de familie, fie de internist şi în unele cazuri chiar de neurolog, pentru a se stabili cauzele exacte”, explică dr. Mirela Stângaciu, medic de familie.