Prin miocardită se înțelege inflamația miocardului, stratul mediu, muscular al peretelui inimii. Potrivit specialiștilor, acest proces inflamator poate apărea din diferite cauze, generând un grad de disconfort considerabil. Miocardul este denumit și mușchiul inimii, datorită proprietăților sale contractile, care fac din inimă o pompă ce menține funcția circulatorie. Atunci când el este în suferință, toate funcțiile inimii suferă și ele o destabilizare, iar manifestările resimțite ating un prag de severitate considerabil. Principalele cauze de apariție a miocarditei sunt reprezentate de: infecții virale, pornind de la adenovirusuri, coronavirusuri și ajungând până la enterovirusuri și virusuri hepatice de tip B și C.

Acestora li se adaugă infecțiile bacteriene (miocardita bacteriană), în cele mai multe cazuri, streptococul și stafilococul fiind responsabili pentru apariția miocarditei, dar și anumite medicamente sau boli autoimune, precum lupusul și sarcoidoza. Manifestările întâlnite la persoanele ce suferă de miocardită sunt reprezentate de: dureri în piept; dispnee - scurtarea respirației și ineficiența ventilației; aritmii - bătăi neregulate ale inimii, în special sub formă de tahicardie; oboseala marcată; edeme (tumefieri) ale membrelor inferioare și superioare; semne sistemice, specifice stărilor infecțioase - febră, dureri de cap, articulare și musculare, tulburări digestive. În cazul copiilor, miocardita prezintă manifestări ce se pot întâlni și în cazul adulților, la care se adaugă lipotimia. De asemenea, la copii predomina febra și dificultățile de respirație.