O alergare uşoară, înotul sau pur şi simplu o plimbare mai lungă, făcute în mod regulat, ne pot proteja inima şi creierul, păstrându-le sănătoase şi în perfectă funcţionare. Medicii specialişti susţin că exerciţiile fizice pot reduce riscul bolilor de inimă, dar şi al accidentelor vasculare.

Chiar dacă încă este iarnă afară, pe măsură ce temperaturile vor începe să crească şi soarele îşi va face simţită prezenţa în fiecare zi, nu vor mai putea găsi nicio scuză pentru a evita mişcarea în aer liber. Plimbările şi orice exerciţii fizice efectuate în natură nu numai că ne vor face mai sănătoşi, dar ne vor ajuta să scăpăm de stres şi să fim mai bine dispuşi.

Activitatea fizică are efecte pozitive asupra unora dintre cele mai importante organe ale corpului, inclusiv inima şi creierul. Cu toate acestea, este important să ştiţi că nu orice tip de exerciţii fizice au efecte benefice pentru inimă, subliniază dr. Gheorghe Dumitru, medic primar în medicina sportivă. „Pentru a obţine efecte pozitive în ceea ce priveşte funcţia inimii, dar şi prevenirea bolilor cardiovasculare, sunt indicate exerciţiile de rezistenţă care nu au o intensitate foarte mare, dar durează cel puţin 10 minute fără oprire”, explică medicul specialist.

Cele mai bune exerciţii pe care le putem face sunt alergările, mersul pe bicicletă normală sau ergonomică şi înotul. Durata activităţilor fizice depinde foarte mult şi de vârsta fiecărei persoane în parte, mai spune dr. Dumitru. „Efortul continuu trebuie să conducă la creşterea frecvenţei cardia-ce între anumite limite care depind de vârsta individului. Există o diferenţă de valori între frecvenţele cardiace ale unui copil şi ale unui adult din timpul aceluiaşi tip de exerciţiu”, explică medicul.

Fără medicamente!

Mişcarea fizică ne poate scăpa de medicamente. Antrenamentele regulate fac ca inima să funcţioneze mai bine, să fie mai puternică şi să pompeze mai mult sânge în organism. „Forţa de contracţie a muşchiului creşte şi împinge o cantitate mai mare de sânge. Astfel, viteza de contracţie a inimii este mai crescută, iar frecvenţa cardiacă de repaus scade. De exemplu, un om neantrenat are o frecvenţă de 75 - 82 bătăi pe minut, în timp ce o persoană care se antrenează în mod regulat cel puţin o dată la 2 - 3 zile prezintă în jur de 60 de bătăi pe minut. În acest fel, inima este mai protejată”, spune specialistul în medicina sportivă. Pe de altă parte, creşte şi vascularizarea vaselor de sânge. „Vasele de sânge prin care se hrăneşte inima se lărgesc puţin şi se îndesesc. Apar noi capilare, iar atunci aprovizionarea cu sânge a inimii este mai eficientă. În plus, o inimă antrenată reacţionează mai bine la eforturi şi la stresul psihic”, adaugă dr. Dumitru.

Potrivit medicului constănţean, un alt efect al exerciţiilor fizice asupra întregului aparat cardiovascular este scăderea tensiunii arteriale. „Dacă o persoană are tensiunea la limită şi începe să facă antrenamente cu regularitate timp de câteva luni, tensiunea va scădea, iar pacientul nu va mai avea nevoie nici de pastile”, spune doctorul.

Mai sănătoşi şi mai fericiţi

Mai mult decât atât, activitatea fizică produce beneficii şi pentru creier, deoarece eliberează endorfine, substanţe chimice care declanşează starea de bine a unei persoane. Pentru sănătatea creierului, sunt recomandate tot exerciţiile de rezistenţă care au o durată mai mare şi îmbunătăţesc, astfel, aprovizionarea vaselor cu sânge. „În cazul sistemului nervos, activitatea fizică regulată va reduce stresul şi va spori senzaţiile de veselie şi relaxare. Jocurile precum voleiul, tenisul sau badmintonul au efecte pozitive pe latura psihologică”, menţionează dr. Gheorghe Dumitru.

O plimbare de o oră pe zi ne poate scăpa de Alzheimer. Studii recente au arătat că mersul pe jos ar putea preveni boala Alzheimer. Cercetătorii au studiat timp de zece ani mai mulţi bătrâni în jurul vârstei de 70 de ani. În timp ce o parte din ei nu a făcut efort fizic în tot acest timp, cealaltă parte a parcurs pe jos cel puţin o milă în fiecare zi. După cei zece ani, cercetătorii au ajuns la concluzia că funcţiile cerebrale ale celor care au mers zilnic se menţineau mult mai bine decât în cazul persoanelor care nu au depus eforturi fizice.