În cazul esofagitei are loc trecerea unei cantităţi din acidul din stomac în esofag, iar aceasta nefiind rezistentă la acid, suferă transformări, care se numesc metaplazii şi care în timp pot produce ulcerele gastrice sau duodenale

Vă simţiţi balonaţi, aveţi arsuri la stomac, vărsături sau balonare? Fiecare bucăţică de mâncare vă vine înapoi după masă şi simţiţi un disconfort la nivelul stomacului? Aţi putea suferi de esofagită, spun medicii. Această afecţiune se poate datora fie unei cantităţi prea mari de secreţii la nivelul stomacului, fie din cauza unor bacterii care pot produce în final, ulcerul. Bacteriile, cea mai frecventă cauză de îmbolnăvire Unul dintre „vinovaţii” producerii acestei afecţiuni este o bacterie care afectează mucoasa stomacului şi produce la nivelul acesteia, infecţii. Cunoscută sub denumirea de Helicobacter pylori, această bacterie produce disconfort abdominal şi face ca după fiecare masă, bolnavul să simtă durere, senzaţie de arsură şi senzaţia de vomă. „În cazul esofagitei are loc trecerea unei cantităţi din acidul din stomac în esofag, iar aceasta nefiind rezistentă la acid, suferă transformări, care se numesc metaplazii şi care în timp pot produce ulcerele gastrice sau duodenale. Din acest motiv refluxul gastric în cantităţi mari şi în anumite situaţii poate provoca vărsături”, explică dr. Gherghina Rizea, medic primar medicină de familie.  Diagnosticarea presupune depistarea tipului de leziune În funcţie de gravitatea afecţiunii şi de durata care a trecut de la instalarea simptomelor, pacientul va fi supus mai multor tipuri de examene clinice. Mai mult, se va ţine cont şi de posibilitatea ca boala să fi apărut datorită infecţiei produsă de bacterii.   „ În primă instanţă pacientul va fi supus unui examen în care va trebui să înghită o substanţă de contrast, numită bariu care este urmărită de medic cum trece prin esofag, stomac şi apoi intestin, determinând zonele inflamate. În alte cazuri, se recurge la endoscopia digestivă. Acest tip de investigaţie presupune introducerea unui tub în esofag care are dispus în capăt o cameră mică de filmat ce arată medicului prin imagini ce leziuni au fost produse şi din ce cauză. Această investigaţie este una modernă şi arată mult mai clar diagnosticul”, completează dr. Gherghina Rizea.  Tratamentul corect neutralizează acidul din stomac Deşi majoritatea bolnavilor merg pe mâna automedicaţiei, medicul avertizează că numai după examinarea de specialitate şi diagnosticarea individualizată se poate recurge la un tratament adecvat. „Pacienţii trebuie să înţeleagă că nu este o situaţie în care pot lua medicamente oricum. Adesea aceştia fac greşeala de a lua, de exemplu medicamente care neutralizează acidul gastric, iar ei au nevoie de medicamente care să acţioneze direct asupra cantităţii de secreţie a stomacului. Luate necorespunzător, pot agrava simptomele în loc să le reducă. Ca să nu mai vorbim de faptul că netratată corect, esofagita se poate transforma în ulcer, caz în care tratamentul se urmează pe o perioadă mult mai lungă şi disconfortul este mult mai intens”, explică dr. Gherghina Rizea.  Nu uitaţi de regim! Dacă până în acest moment aţi urmat un tratament pentru esofagită,trebuie să ştiţi că afecţiunea impune şi schimbarea stilului alimentar. Cel mai important, susţine medicul, este să evitaţi alimentele care cresc aciditatea din stomac şi să nu vă culcaţi imediat după masă. Pe lista neagră a alimentelor trebuie să treceţi prăjelile, alimentele condimentate, băuturile acidulate şi cafeaua sau alcoolul. Optaţi în schimb pentru supe, legume fierte şi brânzeturi.