Apa reprezintă aproximativ 60% din greutatea corpului uman. În timpul efortului fizic ea este eliminată, iar dacă nu este înlocuită la intervale regulate, apare deshidratarea. Consecinţele sunt neplăcute: oboseală, dureri de cap, iar în cazurile grave, pierderea cunoştinţei şi chiar decesul.

Pericolul deshidratării există în orice anotimp, însă vara, din cauza temperaturilor ridicate şi a transpiraţiei abundente, riscul este mai mare. La acesta se adaugă şi riscul ridicat de contractare în acest anotimp a toxiinfecţiilor alimentare şi a bolilor diareice, care duc la pierderi suplimentare de lichide şi de săruri minerale. Totodată, riscul de deshidratare este mai mare vara, pentru că se pierde mai multă apă prin transpiraţie!

„Vara, foarte multe grupuri de persoane sunt afectate de deshidratare. Cei care fac mişcare afară, în soare, nu reuşesc să suplimenteze aşa cum ar trebui pierderile mari de lichide şi de săruri minerale. Apoi, senzaţia de sete nu mai apare la fel de prompt la vârste înaintate, ceea ce creşte riscul de deshidratare. De asemenea, mulţi vârstnici au probleme renale sau iau medicamente care cresc diureza, cum este şi cazul antihipertensivelor. Uneori, le este teamă să nu agraveze, prin consumul de lichide, incontinenţa urinară, frecventă la ei. Rata metabolică a copiilor, adică ritmul în care corpul consumă energie, estemai mare decât cea a adulţilor, ceea ce înseamnă că organismul foloseşte mai multă apă în timpul arderilor. În plus, rinichii lor nu filtrează apa la fel de eficient precum ai adulţilor. Toate categoriile profesionale care-şi desfăşoară activitatea în căldură sunt expuse riscului de deshidratare”, explică dr. Nejla Regep, medic specialist nefrologie.

Deshidratarea pune viaţa copiilor în pericol

Semnele deshidratării sunt: buzele şi limba uscate, dureri de cap, slăbiciune şi oboseală, urină închisă la culoare, micţiuni la intervale mari de timp, greaţă şi crampe musculare. Deshidratarea severă creşte ritmul cardiac şi tensiunea arterială şi duce la confuzie, halucinaţii şi chiar la pierderea cunoştinţei. „Îţi poţi da seama că un bebeluş sau un copil este deshidratat după lipsa de chef de joacă, după faptul că udă mai puţin de şase scutece pe zi sau, dacă este mai mare, după numărul redus de micţiuni (la un interval mai mare de opt ore) şi după lipsa lacrimilor atunci când plânge. Apa minerală trebuie alternată cu una de masă sau de izvor, pentru că prea multe săruri minerale pot intoxica organismul. Apa este singurul lichid care hidratează eficient organismul şi care potoleşte senzaţia de sete. Niciun alt aliment fluid nu poate înlocui apa pe termen lung, fără să deregleze metabolismul şi să afecteze sănătatea. Că trebuie să consumăm doi litri de apă pe zi, auzim ori de câte ori deschidem televizorul. Aceasta este însă o recomandare generală, nu tocmai exactă, dacă ţinem cont că aportul de apă se calculează în raport cu vârsta, cu greutatea, cu gradul de efort fizic şi cu alimentaţia fiecăruia. Chiar şi clima este importantă când se calculează necesarul de apă. Dacă am trăi în deşert, de exemplu, ar trebui să bem un litru de apă la fiecare oră”, detaliază medicul nefrolog.

Prevenirea deshidratării

În topul celor mai hidratante fructe se află, fireşte, pepenele roşu, pepenele galben, avocado, papaya, merele, dar şi strugurii. Cele mai bune legume sunt castraveţii şi roşiile, care conţin peste 90%apă. Laptele, datorită conţinutului crescut de minerale şi de vitamine, este o opţiune foarte bună pentru rehidratare. Aminoacizii din compoziţia sa ajută la dezvoltarea musculară şi la refacerea ei după un efort fizic.

„În zilele toride de vară, este foarte important să ne hidratăm mai mult decât de obicei şi să consumăm cât mai multe fructe şi legume proaspete. În această perioadă este indicat consumul de apă oligominerală naturală, la care se adaugă puţină zeamă de lămâie. Pentru că organismul este stresat termic vara, este bine să consumăm alimente uşoare. Carnea albă şi peştele preparate la abur şi însoţite de legume vor echilibra într-un mod sănătos dieta de vară. Din cauza tulburărilor digestive care apar frecvent vara, stomacul este solicitat şi, de aceea, se recomandă în mod special creşterea consumului de fructe şi de legume apoase. Roşia este benefică în acest sens, dar şi ardeii, ceapa verde, fasolea verde, castraveţii, mazărea verde, vinetele, piersicile, perele de vară, nectarinele, pepenele, prunele şi smochinele crude”, concluzionează medicul specialist.

Petru detalii, programări, consultaţii şi consiliere, apelaţi numerele de telefon MEDSTAR General Hospital 0241.638.251, 0722.574.250 şi 0241.940.