Medicii ne recomandă de fiecare dată să fim cumpătaţi la orice masă şi să evităm, pe cât posibil, excesele alimentare de sărbători. Totuşi, având în vedere că bucatele tradiţionale sunt bogate în grăsimi, problemele de sănătate ale celor cu o digestie mai sensibilă nu întârzie să apară. Cele mai frecvente sunt provocate de secreţia biliară încetinită, cunoscută popular sub numele de „bilă leneşă”.

Ce este bila leneşă şi ce anume o provoacă

„Bila leneşă sau dischinezia biliară reprezintă o tulburare funcţională de motilitate ce afectează vezica biliară şi căile biliare, fără existenţa calculilor biliari sau a bolilor cronice”, declară dr. Cristina Bundă, medic medicină de urgenţă şi medicină generală.

Vezica biliară este un rezervor al bilei pe care o secretă ficatul. Bila ajunge în intestinul subţire unde contribuie la digestia grăsimilor din alimente. Pentru a ajunge în intestinul subţire, bila trebuie să treacă prin căile biliare. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci bila se întoarce în vezica biliară, ducând la dischinezie biliară.

Medicul precizează că bila leneşă apare la pacienţi imediat după o masă bogată în grăsimi, asociată sau nu cu alcool.

Atunci când o persoană mănâncă, celulele de la nivelul mucoasei duodenale secretă un hormon numit colecistochinină, cu rol de activare a receptorilor distribuiţi în vezica biliară, care determină contracţia acesteia şi eliberarea secreţiei biliare. Astfel, bila ajunge din vezica biliară, în intestinul subţire. Dacă pacientul suferă de dischinezie biliară, atunci vezica biliară nu se va contracta în mod normal.

„Mă doare ficatul“ - bila leneşă este de vină?

Potrivit dr. Cristina Bundă, „din punct de vedere clinic, această tulburare este nespecifică, de obicei pacientul acuzând greaţă, senzaţie de gust amar în gură, uneori asociată cu vărsături, balonare, precum şi o durere resimţită ca o jenă în hipocondrul drept, sub coaste, din cauza prezenţei gazelor, însă neavând intensitatea din colica biliară”.

Medicul atenţionează că bila leneşă nu este o afecţiune a ficatului. „Ficatul nu doare. Uneori putem resimţi o durere în dreapta, accentuată de mişcări, însă nu vezica biliară este cea responsabilă de acest fapt, ci fie gazele de la nivelul unghiului hepatic al colonului, fie o nevralgie intercostală apărută la acest nivel. Aşa-zisa migrenă biliară nu este provocată de deversarea lentă a bilei în duoden, aşa cum se credea până acum”, menţionează dr. Cristina Bundă.

Tratamentul bilei leneşe depinde de evoluţia tulburării

Pentru depistarea dischineziei biliare sunt necesare investigaţii de laborator şi imagistice de tipul ecografiilor.

În formele uşoare şi moderate, persoanele afectate se pot trata acasă, iar formele complicate necesită investigaţii supli-mentare deoarece o bilă leneşă poate duce la complicaţii de tipul colecistitelor.

„Tratamentul dischineziei biliare constă în primul rând într-un regim igieno-dietetic. Tratamentul medicamentos se realizează cu prokinetice, stimulatori ai motilităţii biliare şi include medicamente precum Motilium, sau cu medicamente coleretice, de tipul Bilichol, Bilobil, Colebil, Rowachol şi Sucralfat, în cazul unui reflux biliar în stomac evidenţiat endoscopic”, adaugă medicul.

Regimul igieno-dietetic pentru tratarea bilei leneşe presupune consumul de produse lactate degresate şi semi-degresate, de legume proaspete, carne slabă de pasăre, peşte sau vită preparată prin fierbere, fulgi de ovăz sau paste făinoase. Sunt permise şi deserturile de tipul prăjiturilor uscate cu fructe sau compoturilor. De asemenea, pacientul poate consuma fructe proaspete.

Trebuie evitate alimentele grase, mezelurile, carnea grasă de porc, nucile şi seminţele, alimentele condimentate şi alcoolul.

Formele uşoare ale bilei leneşe pot fi tratate cu remedii naturiste precum ceaiul de păpădie, sucul de ridichi negre cu miere, infuzia de rostopască sau tinctura de pelin.