Apneea în somn reprezintă o întrerupere a fluxului de aer, pacienţii cu apnee acuzând perioade repetitive de sufocare bruscă în timpul somnului

Ce este apneea în somn? Ce reprezintă această afecţiune care afectează 45% din populaţia globului şi căreia, până acum, în ţara noastră nu i s-a acordat suficientă importanţă? Consecinţele bolii sunt destul de grave, pacientul cu apnee în somn putând avea ca o consecinţă a acestei boli tulburări ale ritmului cardiac, hipertensiune arterială, accidente ischemice cardiace, accidente vasculare cerebrale,tulburări metabolice (obezitatea, diabetul zaharat), precum şi agravări ale simptomatologiei la pacienţii care au boli obstructive pulmonare. Apneea în somn reprezintă o întrerupere a fluxului de aer, pacienţii cu apnee acuzând perioade repetitive de sufocare bruscă în timpul somnului. Pacienţii care prezintă această boală au un somn fragmentat de numeroase perioade, în care se trezesc din cauza acestor pauze în respiraţie şi, ca urmare, au un somn neodihnitor. Netratată, boala poate duce la oboseala cronica, respectiv somnolenţă la volan şi accident rutier sau chiar la moarte subită în somn, prin infarct şi accident vascular cerebral.  Care sunt persoanele predispuse a avea această boală? Desigur, persoanele obeze; apneea în somn este mai frecventă la persoanele care prezintă creşteri ale circumferinţei taliei şi gâtului, însoţite de sforăit; există totuşi un procent de 30 % dintre persoanele cu greutate normală care au apnee în somn. Alte persoane care pot prezenta această boală sunt pacienţii cardiaci, diabeticii, unii din pacienţii cu boli obstructive pulmonare. Ar fi de dorit ca tratamentul afecţiunilor cronice, cum ar fi hipertensiunea, diabetul zaharat, sindromul metabolic, afecţiunile cardiace sau cerebrale, să includă şi evaluarea somnului.  Cum recunoaştem apneea în somn? Boala este uşor de recunoscut, pacienţii prezentând perioade în timpul somnului, când au întreruperi ale respiraţiei, întreruperi constatate de partener sau anturaj, sunt sforăitori puternici, au un somn agitat, neodihnitor, se trezesc extrem de obosiţi, au somnolenţă excesivă în timpul zilei, au tulburări de memorie, atenţie şi concentrare datorită perioadelor de privare de somn.  Care sunt consecinţele acestei boli? Consecinţele sunt extrem de grave, perioadele de întreruperi ale respiraţiei ducând la scăderea oxigenului în sânge pe parcursul nopţii, scădere care afectează în special creierul şi inima. Prin somnolenţa diurnă excesivă sindromul de apnee în somn (SAS) netratat poate avea consecinţe vitale pentru pacient, iar dacă pacientul este şofer pe mijloacele de transport în comun, controlor de trafic aerian sau alte meserii în care o decizie greşită poate face victime inocente, riscurile pot fi incalculabile. - Administraţia federală pentru siguranţa transportului rutier (FMCSA) din SUA apreciază că aproximativ 28% din posesorii de licenţă de şofer profesionist pentru transport comercial suferă de apnee in somn, dintre care aproape 12% în formă gravă. - Cercetări recente sugerează că riscul de accidente rutiere creşte de la de 2 până la de 13 ori, pentru cei care suferă de sindromul de apnee obstructivă. Până la 16% din totalul accidentelor rutiere se corelează cu apneea în somn. - Alte studii arată că aproximativ 33% dintre cei care suferă de sindromul de apnee obstructivă în somn (SAOS) au avut un accident rutier în ultimii 5 ani. Procentul estimat de accidente rutiere date de adormirea la volan este de 20%. - Un alt studiu elveţian arată că raportul dintre numărul mediu de accidente la un milion de kilometri pentru grupul cu SAOS este de 13 faţă de grupul de control la care este de 0,78. Cum se diagnostichează apneea în somn? Extrem de simplu, există un aparat numit poligraf care se montează seara, pacientul doarme cu acest aparat la domiciliu şi îl returnează a doua zi. Parametrii înregistraţi sunt fluxul de aer nasobucal, efortul toracic, saturaţia oxigenului în sângele arterial, sforăitul, poziţia corpului. Medicul interpretează datele obţinute şi stabileşte dacă există un sindrom de apnee în somn (SAS) şi tipul acestuia. În România aproximativ 4-6% din adulţi pot avea sindrom de apnee în somn de tip obstructiv în timpul somnului adică 1 milion de români suferă de această afecţiune, dintre care doar 3000 au fost diagnosticaţi. Explicaţia numărului mic de pacienţi diagnosticaţi ar fi accesul limitat la această investigaţie , mulţi pacienţi nerecunoscând boala. La noi în ţară actualmente sunt 54 laboratoare de somnologie, iar oraşul Constanţa dispune de numărul cel mai mare din ţară de laboratoare de somn , cinci în prezent, atât în sistemul de stat, cât şi în sistemul privat. Noi, medicii pneumologi care efectuăm diagnosticul şi tratarea sindromului de apnee în somn nu putem decât să ne bucurăm pentru că prin mijloacele de informare pacienţii care suferă de această afecţiune pot contacta laboratoarele de somn pentru diagnostic şi tratament . Pe data de 15.03.2013 se celebrează ziua mondială a somnului, motiv pentru care laboratoarele de somn din România au organizat „Ziua Porţilor Deschise”. Sloganul de anul acesta este „Cine doarme bine îmbătrâneşte sănătos!” Cu acest prilej în cadrul laboratorului de somn din Centrul Medical Z3, Bd. Mamaia nr.164 se vor efectua testări pentru sindrom de apnee în somn cu discount de 50% în perioada 15-30 martie 2013. Pentru programări, cei interesaţi pot apela numărul de telefon 0721285696.