Nu vă lăsaţi păcăliţi de creşterea bruscă a valorilor termice, corvoada afecţiunilor respiratorii nu s-a terminat, ba din contră. Din cauza încălzirii bruşte a vremii, virusurile şi bacteriile au fost „resuscitate” şi se pot instala cu succes în mucoasa căilor respiratorii. Medicii specialişti îi avertizează pe părinţi că, de multe ori aceştia evită să îi ducă pe copii la medic, la primele semne de boală, şi îi tratează acasă, frecvent, cu tratamente nepotrivite.

Inflamaţii ale gâtului apar destul de frecvent, în special la copii, dar şi la adulţi. Extrem de virulente şi debutând de obicei cu tuse, cefalee, febră şi dureri sau usturime în gât, afecţiunile căilor respiratorii superioare au frecvent simptome asemănătoare, ceea ce le face destul de dificil de diagnosticat. Din cauza frecvenţei ridicate a acestor boli, majoritatea oamenilor sunt tentaţi să se trateze singuri acasă, fără a solicita opinia unui specialist. Sunt frecvente situaţiile în care pacienţii apelează la antibiotice, considerând că acestea vindecă rapid orice boală. Ori adevărul nu este chiar acesta.

„Sub sintagma «roşu în gât» sunt incluse mai multe afecţiuni ce prezintă simptome asemănătoare, dar care necesită tratamente diferite. Un element foarte important este agentul patogen care le generează şi care poate fi de natură virală sau microbiană. Într-un fel se tratează o viroză, în alt fel o infecţie bacteriană. În timp ce bacteriile sunt sensibile la antibiotice, în cazul virusurilor antibioticele nu au efect, în cel mai bun caz, dar există şi situaţii în care ele fac mai mult rău. Tratarea infecţiilor virale cu antibiotic poate duce la mascarea simptomelor şi mai departe, la apariţia unor complicaţii ale bolii. Pe de altă parte, o afecţiune de natură bacteriană, netratată corespunzator, poate genera complicaţii locale, cu extensia la nivelul întregului tract respirator superior, dar şi generale, ajungându-se astfel, de la un banal «roșu în gât» la afecţiuni serioase ale inimii, rinichilor, ochilor sau articulaţiilor”, a declarat dr. Ana-Maria Curcă, specialist pediatru.

„Un antibiotic administrat greşit are consecinţe grave”

Doar medicul specialist poate stabili diagnosticul corect, pe baza examenului clinic, dublat de interpretarea analizelor de laborator. Este recomandat exudatul nazal şi faringian, proceduri neinvazive, nedureroase, care se realizează rapid şi ale căror rezultate pot fi interpretate în cel mai scurt timp.

După stabilirea diagnosticului, în funcție de natura bolii, specialistul recomandă tratamentul potrivit.

„La infecţiile generate de virusuri, tratamentul vizează în principal manifestările asociate bolii şi urmăreşte evitarea apariţiei complicaţiilor. În această situaţie, importante sunt monitorizarea şi controlul febrei, atenuarea senzaţiei de durere şi evitarea deshidratării. În cazul infecţiilor bacteriene, este necesar antibioticul, dar administrarea sa este bine să se iniţieze în baza antibiogramei. Un antibiotic administrat greşit duce la scăderea eficienţei sale şi dezvoltarea unei rezistenţe a organismului la antibiotic”, atenţionează medicul.

Pentru a evita transformarea unui simplu «roşu în gât» într-o complicaţie gravă, apariţia febrei, a durerilor în gât sau a dificultăţilor la înghiţit sunt motive suficient de puternice pentru a cere sfatul medicului.