În caz că nu ştiaţi, bolile respiratorii neonatale sunt destul de des întâlnite şi pot fi, câteodată, extrem de periculoase. Tocmai de aceea, identificarea şi tratarea lor imediată pot salva vieţile bebeluşilor.
După cum prea bine se ştie, plămânii sunt ultimul organ care se dezvoltă la făt înainte de naştere. Astfel, aceştia sunt susceptibili la probleme majore. Dacă bebeluşul se naşte prematur, este posibil ca plămânii săi să nu fie pe deplin dezvoltaţi şi să fie mai expuşi factorilor de risc. Care sunt cele mai frecvente boli respiratorii la copii? Potrivit dr. Delia Rubinescu, factorii genetici pot provoca şi ei probleme de respiraţie la nou-născuţi. Alţi factori cauzali pot fi naşterile complicate, caracterizate prin circulaţia redusă a sângelui fetal sau infecţiile pe care bebeluşul le dezvoltă după naştere.
În orice caz, tratamentul este esenţial, deoarece bolile respiratorii pot avea consecinţe grave. De fapt, acestea sunt una dintre principalele cauze de deces la nou-născuţi. Principalele simptome pe care medicii încearcă să le identifice imediat după naştere şi în zilele următoare sunt: lipsa respiraţiei, respiraţie superficială, aritmie sinusală respiratorie, sforăit la respiraţie, exces de mucus, retracţii pulmonare. Există multe tipuri de boli respiratorii neonatale, una dintre cele mai frecvente fiind apneea, care apare atunci când bebeluşul încetează să respire timp de aproximativ 20 de secunde. De obicei, apare atunci când plămânii sunt subdezvoltaţi. Dacă apare apneea, pulsul bebeluşului poate scădea.
„Apoi, în scurt timp, pot apărea bradicardia (o frecvenţă cardiacă mai lentă decât cea normală) şi culoarea albăstruie a pielii, cunoscută sub numele de cianoză. Apneea este frecventă la copiii născuţi prin cezariană sau la copiii prematuri. Această complicaţie dispare, de obicei, în mai puţin de 24 de ore dacă bebeluşului i se administrează oxigen. O altă afecţiune respiratorie frecvent întâlnită la cei mici este pneumonia. În general, copiii prematuri prezintă un risc ridicat de a dezvolta pneumonie, deoarece plămânii lor nu sunt pe deplin dezvoltaţi. Părinţii trebuie să ştie că meconium este primul scaun pe care un nou-născut îl expulzează. Uneori, bebeluşul îl poate inspira în timpul naşterii, iar acest lucru poate provoca o infecţie care duce la pneumonie. De asemeneam există sindromul de detresă respiratorie (SDRA), o afecţiune frecventă, iar, la copiii prematuri, în special la cei născuţi între 36 şi 39 de săptămâni de sarcină. În acest stadiu al dezvoltării bebeluşului, surfactantul pulmonar nu a fost încă produs. Acesta este un lichid care protejează plămânii şi îi ajută să se umfle cu aer fără să apese alveolele. Astfel, le menţine deschise. Rezultatul ar putea fi cedarea unui plămân”, a explicat medicul.
Totodată, micuţii se pot confrunta cu displazie bronhopulmonară (BDP), care este o complicaţie apărută ulterior. Bebeluşul o dezvoltă din cauza tratamentelor pe care le primeşte atunci când se naşte prematur. În principiu, a da unui copil oxigen, deşi este necesar pentru a-i salva viaţa, îi poate afecta plămânii delicaţi. Dacă se întâmplă acest lucru, bebeluşul poate avea probleme cu respiraţia.
