Conceperea şi naşterea unui copil sunt întotdeauna momente de bucurie pentru viitorii părinţi. Cu toate acestea, din păcate, câteodată bucuria este umbrită, deoarece pot apărea erori în procesul de dezvoltare a bebeluşului, erori care duc la malformaţii congenitale.
Unele dintre acestea nu sunt grave şi nu afectează calitatea vieţii copilului, altele pot fi tratate, anumite malformaţii pot fi corectate pe cale chirurgicală, dar există şi cazuri în care malformaţiile sunt atât de grave, încât să nu permită supravieţuirea. „Cea mai mare parte dintre aceste situatii pot fi detectate încă din trimestrul întâi sau al doilea de sarcină. Malformaţiile care nu sunt compatibile cu viaţa pot justifica decizia părinţilor de întrerupere a sarcinii, care, în cadrul medico-legal actual, este permisă până la 24 săptămâni de gestaţie. Malformaţiile uşoare sau care beneficiază de tratament nu oferă această opţiune”, explică dr. Coralia Ştefănescu, medic primar obstetrică şi ginecologie, coordonator al Departamentului de Medicină Materno-Fetală, Spitalul Euromaterna .
Examinările ce trebuie efectuate obligatoriu în timpul sarcinii sunt extrem de importante, deoarece oferă informaţii valoroase despre starea de sănătate a fătului. Cel mai bine este ca acestea să fie realizate de un medic obstetrician specializat în medicină fetală.
Metode de depistare a malformaţiilor congenitale
La 11-13 săptămâni şi 6 zile de lipsă a menstruaţiei, calculată din prima zi a ultimei menstruaţii, mai concret la finalul primului trimestru de gestaţie, este indicat a se face testul combinat care apreciază morfologia fetală şi a riscului pentru cele mai frecvente anomalii cromozomiale, precum sindromul Down.
„Morfologia fetalăreprezintă examinarea completă a fătului, ea se efectuează ecografic în 2D şi include o etapă transabdominală şi una transvaginală, pentru măsurarea colului uterin. Elementele descrise includ obligatoriu: lungimea cranio-caudală, ce stabileste cu precizie vârsta sarcinii; aspectul cutiei craniene, al creierului, prezenţa osului nazal, aspectul normal al profilului fetal, translucenţa nucală; morfologia organelor interne - inimă, stomac, rinichi etc. Se verifică prezenţa membrelor şi se face şi examinarea Doppler”, detaliază specialistul.
Examinarea transvaginală aduce un plus de acurateţe în diagnostic şi permite aprecierea corectă a lungimii colului uterin şi calculul riscului de naştere prematură.Ecografia permite aprecierea riscului de dezvoltare a hipertensiunii de sarcină, prin măsurarea fluxului Doppler la nivelul arterelor uterine, în caz de risc crescut, medicul curant decide tratamentul de care gravida are nevoie.
În caz de sarcină multiplă, se poate stabili cu exactitate numărul embrionilor, al placentelor şi al sacilor gestaţionali, deoarece acest lucru nu mai este posibil în al doilea trimestrul de sarcina.
Dublu test depistează cele mai frecvente anomalii
Dozarea în sângele matern a HCG şi PAPP-A, sau dublu test, se poate efectua în săptămânile 9 şi 10 de sarcină sau în 24 de ore de la efectuarea morfologiei fetale, dar să nu depăşească vârsta de 13 săptămâni şi 6 zile.
„Fără acest test nu se poate preciza riscul genetic pentru cele mai frecvente trisomii. Dacă gravida nu a efectuat acest test de sânge, are oportunitatea sa efectueze testul non-invaziv (NIFTY)”, mai spune medicul specialist.
Pentru detalii, programări, consultaţii şi consilieri, apelaţi nr de telefon 0241.605.555.