Cu prilejul serbării „Zilei Mondiale a Rinichiului“, mai mulţi medici de la Spitalul Judeţean s-au întrunit pentru a discuta despre riscurile bolilor de rinichi, dar şi despre bolile din care derivă aceste afecţiuni, dând sfaturi pentru o depistare precoce a acestora.

1 din 10 oameni suferă de o afecţiune a rinichiului, iar milioane de pacienţi mor ca urmare a complicaţiilor, conform statisticilor. Sub deviza „Acţionează devreme pentru a preveni”, medicii specialişti au promovat o campanie de educare preventivă a oamenilor.

„Ne-am obişnuit să tratăm bolile după ce au apărut. Insist să ne schimbăm mentalitatea şi conduita. Dacă în familie există antecedente de boli renale, cei mici trebuie supravegheaţi pentru a preveni bolile. Vă recomand să începeţi ziua cu un pahar de apă, pentru a vă ţine rinichii sănătoşi”, precizează dr. Liliana Tuţă, şef Clinică Nefrologie.

„Avem nevoie de specialişti pediatri!“
La nivel judeţean, dar şi naţional, sistemul de sănătate duce lipsă de specialişti pediatri. Fie că este vorba de cardiologi, nefrologi sau de orice altă specializare, medicii specialişti ar putea face o diferenţă uriaşă, pentru a schimba în bine evoluţia copiilor cu diferite afecţiuni grave.
„Încercăm să ajustăm curricula, pentru a avea mai mulţi nefrologi pediatri. Acest lucru este foarte dificil şi se face cu acordul ministrului Educaţiei. Este foarte greu să fii rezident 9 ani. Din păcate, nu există specializarea pediatrie plus nefrologie, trebuie făcute separat. O altă opţiune ar fi să scoatem posturi de nefro-logie pediatrică direct”, mărturiseşte dr. Bogdan Câmpineanu.

Dializa, „răul mai mic“
Rinichiul se poate deteriora foarte tare în urma tratamentelor agresive. Tra-tamentul pentru bolile oncologice poate fi extrem de nociv pentru rinichi, iar în urma acestuia, unii bolnavi sunt trecuţi pe lista de dializă. La copiii mici se face doar dializa peritoneală. Pentru că la Spitalul Judeţean nu există competenţe necesare, aceştia sunt trimişi la alte centre sau chiar la spitalele specializate din Capitală, după care sunt puşi pe lista de aşteptare, pentru transplant de rinichi, dacă e cazul. Tratamentul cu dializă este văzut ca o şansă în plus pentru pacient, de către medicul curant.
„Oricât ne-am strădui, nu putem acoperi toate funcţiile unui rinichi. Aparatele de dializă sunt foarte performante, dar există şi limite. Există un pacient care a făcut 22 de ani de dializă, la noi în spital. Anumiţi pacienţi ajung la spital cu indicaţii de dializă, însă după tratament, mulţi nu mai au nevoie. Noi, ca medici, ne dorim să intrăm în normalitate, să putem profesa şi să facem tot ce ne stă în putinţă”, adaugă doctorul.

Zeci de copii se confruntă cu boli renale
Sunt zeci de copii cu probleme renale internaţi, în prezent, la Spitalul Judeţean. Aceştia sunt monitorizaţi în clinica de pediatrie de către medicii pediatri. Doar cazurile deosebite sau foarte grave sunt trimise la Bucureşti. Bolile renale pot avea cauze genetice, pot fi cauzate de malformaţii congenitale sau pot fi declanşate de anumite afecţiuni, care nu au fost diagnosticate la timp şi pentru care nu s-a intervenit terapeutic. Aceste boli evoluează şi duc copilul în stadiul de insuficienţă renală cronică.
„În momentul acesta, avem în spital copii cu boli renale, iar cei mai mici sunt nou-născuţi. Aproximativ 5-10 procente din internări prezintă boli renale. De-a lungul timpului, au fost şi la noi în spital cazuri cu Sindrom Hemolitic Uremic. Unele s-au soldat cu moartea pacientului, altele cu sechele. Au fost 20 de cazuri în 30 de ani”, a declarat dr. Cristina Mihai, şefa Secţiei de Pediatrie.