Proaspetele mămici trebuie să ştie că imediat după naştere au obligaţia de a adopta o alimentaţie cât mai sănătoasă, pentru a-i asigura bebeluşului o dezvoltare cât mai armonioasă. Potrivit nutriţionistului Luminiţa Florea, alăptarea este o alegere naturală pentru orice mămică şi este bine cunoscut faptul că laptele matern este alimentul ideal, cel mai bine tolerat şi echilibrat nutriţional dintre toate ofertele de alimentaţie pentru bebeluş.
„Secreţia lactată a unei femei cu un stil de viaţă echilibrat este, cu variaţii personale, de aproximativ 750 ml de lapte/zi pentru primele luni de alăptare. Acest lucru duce la un consum caloric suplimentar pentru organismul matern şi necesită în consecinţă un aport caloric în plus în alimentaţia mamei de aproximativ 500 kcal/zi. Nu este obligatoriu să se slăbească în timpul alăptării şi pot exista situaţii practice în care kilogramele se pot strânge cu generozitate de la o zi la alta din cauza unui comportament alimentar nepotrivit: consumul de alimente cu calorii multe, concentrate pe dimensiuni mici, cum ar fi dulciurile, făinoasele, produsele de patiserie, băuturile dulci- sucuri acidulate/neacidulate”, a precizat specialistul.
De asemenea, hidratarea este foarte importantă, aceasta având un rol decisiv în producţia de lapte. În acelaşi timp, se impun precauţii la consumul băuturilor alcoolice (în special cele rafinate, cu grade multe de tărie), întrucât acestea pot da somnolenţă bebeluşului şi retard neuro-motor. Toate aceste băuturi trec în laptele matern şi influenţează evoluţia şi comportamentul celui mic.
Apoi, dragi mămici, fiţi atente la consumul de proteine animale - carne, peşte, lapte/brânză, ou, pentru că acestea asigură necesarul de fier atât pentru mamă, cât şi pentru bebeluş. Mai mult decât atât, mama beneficiază de ajutorul acestor proteine în perioada de alăptare şi prin efectul de saţietate pe care îl dau în alimentaţia ei. În plus, proteinele sunt componente esenţiale în formarea hormonilor, enzimelor şi anticorpilor, cu roluri decisive în asigurarea imunităţii şi a bilanţului ei enzimatic şi hormonal matern.
Fibrele din legume şi fructe, baza unei digestii corecte
Desigur, nu trebuie lăsate deoparte nici lactatele, în fiecare zi fiind nevoie de un aport de 1.000-1.200 mg de calciu, ce poate fi obţinut prin consumul de produse din lapte şi derivatele din lapte (care sunt şi surse proteice în acelaşi timp). Totuşi, se recomandă evitarea celor care sunt degresate complet, datorită conţinutului foarte mic în calciu, dar şi lactatelor foarte grase, ca cele de oaie sau bivoliţă, care conţin peste 20-25% grăsime.
„Alte surse importante de calciu sunt: fructele oleaginoase şi seminţele (alune, nuci, fistic, migdale, caju, seminţele de in, susan, mac, chia, dovleac), legumele cu frunzele verzi ( salată, andive, ştevie, lobodă, spanac, frunze de pătrunjel, varză, fasole verde). Şi acizii graşi esenţiali sunt importanţi pentru o bună dezvoltare neurologică a fătului, aşa că apelaţi la peştele gras (somon, macrou, sardine, hering sau morun) şi uleiurile presate la rece, neprelucrate termic prin prăjire, folosite ca dressing la salate sau mâncăruri - ulei de germeni de grâu, seminţe de struguri, măsline, etc. Sunt de evitat grăsimile animale consistente: carnea grasă, mezelurile tocate, slănina, şoriciul, afumăturile, prăjelile. Pe scurt, aportul de grăsimi trebuie să reprezinte cam 25-30% din totalul zilnic (50- 60 grame/zi)”, a completat nutriţionistul.
Nu ignoraţi nici fibrele conţinute de legume şi fructe, care stau la baza unei digestii corecte şi împreună cu mişcarea zilnică sunt componentele esenţiale ale dietei de recuperare de după naştere şi revenirea la nişte kilograme cât mai aproape de greutatea de dinainte de sarcină
