Tulburările de memorie sau amneziile sunt episoade tranzitorii sau persistente de dificultate a reţinerii unor informaţii noi sau redării unor informaţii cunoscute.
„Trebuie precizat că există o uitare fiziologică, psiho-funcţională care are limite variabile la vârste diferite, dar şi o uitare patologică, de interes neurologic, care este manifestarea unor afecţiuni organice. Amneziile pot căpăta diverse forme manifeste, legate printre altele de memoria recentă sau de lungă durată, de memoria unor gesturi sau a unor cuvinte, de fixarea a noi informaţii sau de redare a celor vechi. Cauzele tulburărilor de memorie includ numeroase afecţiuni ale creierului din care putem aminti afecţiunile vasculare, infecţioase, tumorale sau inflamatorii mai ales ale lobilor frontali, temporali şi sistemului limbic, în care rolul cel mai important este al zonei numite hipocamp”, ne-a declarat dr. Bogdan Apostolescu, medic neurolog.
De asemenea, a precizat specialistul, există o amnezie legată de traumatismele cranio-cerebrale, de obicei tranzitorie.
O menţiune trebuie făcută pentru afecţiunile psihice, dintre care cel mai frecvent se poate vorbi despre boala depresivă, care se prezintă cu tulburări de memorie.
Totodată, nu este de neglijat distincţia între tulburarea memoriei şi tulburările degenerative de tip demenţă şi anume faptul că demenţele includ simptome mai ample decât amnezia. Astfel, în demenţe regăsim în teste psihologice şi ulterior clinice, pe lângă tulburări de memorie şi tulburări de limbaj, de atenţie, emoţionale, de raţionament. Este adevărat şi faptul că la debut, demenţele se pot manifesta doar ca tulburare de memorie.
„Diagnosticul amneziei necesită obiectivarea prin anumite teste psihologice şi în funcţie de rezultat, de prezenţa altor simptome, dar poate necesita îndeosebi investigaţii neurologice, precum RMN sau CT cerebral, EEG, analize de sânge şi lichid cefalorahidian. Pacienţii trebuie să se prezinte de urgenţă la neurolog atunci când amnezia apare brusc sau când se asociază cu alte simptome, ca de exemplu pierderea cunoştinţei, somnolenţă, confuzie, cefalee, tulburări de vorbire, amorţeli, tulburări de comportament”, a explicat specialistul.
Totodată, dacă amnezia pare să se agraveze sau pacientul nu mai poate desfăşura activităţi intelectuale pe care altădată le efectua fără greutate poate cere sprijinul unui neurolog din sistemul medical ambulatoriu.
