Nicio femeie nu îşi doreşte să aibă dureri la naştere, aşa că fiecare poate opta pentru un anumit tip de anestezie, pentru a putea trece mai uşor peste procesul de aducere pe lume a unui copil. De-a lungul timpului, cele mai bune rezultate s-au obţinut cu analgezia regională, iar dintre tehnicile neuraxiale studiate, analgezia epidurală şi-a dovedit eficienţa şi avantajele atât pentru mamă, cât şi pentru făt.
„Criticile aduse acestei tehnici de analgezie, la începutul utilizării ei, pentru naştere, au fost legate de incidenţa crescută a episoadelor de hipotensiune şi a blocului motor matern, ceea ce ar duce la prelungirea travaliului şi la terminarea naşterii, prin folosirea de tehnici instrumentale. În prezent, ca urmare a experienţei acumulate şi printr-un management obstetrical riguros al travaliului, respectiv al analgeziei au fost demontate aceste controverse. Noile anestezice locale se asociază cu opioizi, administrarea se face intermitent la nivel local-epidural, ceea ce permite un travaliu fără durere, hipotensiunea este evitată, hiperventilaţia la mamă este redusă, ceea ce îmbunatăţeşte mult starea fătului în timpul travaliului. Apoi, intensitatea blocului motor matern este mai mică, prin urmare a scăzut mult incidenţa asistenţei instrumentale la expulzie, ceea ce a dus la creşterea gradului de satisfacţie maternă”, a declarat dr. Mirela Andrei, medic primar Anestezie Terapie Intensivă, Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „Euromaterna”.
Contraindicaţiile analgeziei epidurale sunt: refuzul matern, alergiile la anestezicul local (foarte rare), infecţiile locale, coagulopatiile (numărul de trombocite), hipovolemiile necorectate etc.
Anestezia pentru operaţia cezariană, spre exemplu, poate fi regională - spinală (rahianestezia), epidurală, combinată (rahi-peri) sau generală (cu intubaţie). Anestezia regională este cu mult mai sigură decât cea generală, iar dintre avantajele cele mai importante, amintim siguranţa crescută a mamei, prin riscul minim de aspiraţie a conţinutului gastric în căile respiratorii şi risc minim de anafilaxie. În astfel de situaţii, nou- născutul este mai vioi, mai alert, astfel încât poate fi pus mai devreme la sân pentru alăptare. Totodată, în post-operator, analgezia este mai bună, ceea ce permite mobilizarea precoce a mamei.
Anestezia regională, mai solicită la cezariene
Ca anestezie regională, cea mai solicitată în cazul operaţiilor cezariene este anestezia spinală (rahianestezia), deoarece tehnica este mai simplă, iar efectul este imediat, deci extrem de utilă în urgenţe. Dr. Mirela Andrei spune că acest lucru presupune o atenţie sporită în ceea ce priveşte riscul de hipotensiune, mai ales la debut.
Şi anestezia epidurală este o alternativă, doar că aceasta este indicată la gravidele cu boli specifice, cum ar fi bolile cardiace, la care modificările rapide de rezistenţa vasculară pot crea probleme sau boli neurologice.
Dezavantajul acestui tip de anestezie este că efectul se instalează lent, efectul apare la 20-30 minute de la administrarea anestezicului, necesită doze relativ mari de anestezic local, iar relaxarea musculară este mai puţin satisfăcătoare decât la rahianestezie. Partea bună a lucrurilor este că aceasta are avantajul că evită hipotensiunea, cefaleea, iar cateterul poate fi menţinut pentru analgezie în post-operator.
Anestezia combinată rahi-peri poate fi indicată intervenţiilor chirurgicale prelungite, permiţând debutul rapid, prin rahianestezie, şi prelungirea efectului prin administrarea de anestezic local pe cateterul epidural, cateter ce poate fi folosit ulterior pentru analgezie în post-operator. Anestezia generală, cu intubaţie, se foloseşte doar pentru cazuri selectate, precum urgenţele majore obstetricale.
De asemenea, anestezia generală presupune abolirea stării de conştienţă, pierderea reflexelor protectoare ale căilor respiratorii, necesită protezarea căilor respiratorii, controlul ventilaţiei, cu ajutorul aparatului de anestezie.
