Rolul limbajului expresiv în viaţa de zi cu zi este esenţial pentru fiecare dintre noi. Primii trei ani din viaţa copilului nostru sunt esenţiali pentru dezvoltarea lui viitoare, aceşti trei ani reprezintă de fapt baza piramidei dezvoltării lui.

Limbajul ca şi formă unică de comunicare şi interacţiune umană poate fi împărţit în limbaj receptiv şi expresiv.

Comunicarea la vârste foarte mici 1-2 ani este la început predominant non-verbală şi la nivel receptiv. La această vârstă micuţii sunt capabili să imite gestual şi să execute la nivel receptiv solicitările din mediul înconjurător.

„Acest lucru înseamnă că un copil în jurul vârstei de 1 an şi câteva luni, chiar dacă nu are un limbaj expresiv dezvoltat este necesar să aibă un limbaj receptiv bine însuşit. De altfel, pe segmentul de vârsta 1an - 1an şi 6 luni, părinţii îşi pot testa micuţii, prin oferirea a tot felul de sarcini, pe capacitatea de înţelegere şi răspuns a limbajului receptiv.După vârsta de 12-14 luni, o bună parte dintre copiii tipici încep să-şi dezvolte şi limbajul expresiv, la început cu cuvinte monosilabice, urmând ca treptat, în jurul vârstei de 24 luni, să aibă un vocabular de aproximativ 50-60 cuvinte pe care le pronunţă, cu toate că poate înţelege mult mai multe. În jurul acestei vârste încep să apară şi micile perturbări de sunete sau inversări ale acestora.În concluzie, chiar dacă, pentru familia restrânsă şi chiar extinsă micile perturbări de sunete ale copilului sunt «haioase», este de preferat ca sub forma jocului simbolic să se încerce corectarea acestor sunete, astfel încât micuţul să nu fie frustrat de aceste corecturi”, a precizat psihoterapeutul Cristina Gemănaru.