Avem senzaţia de arsură la stomac, ne balonăm sau avem crampe abdominale şi credem că totul porneşte de la o banală durere de stomac.

Problema este însă în cu totul altă parte, dar puţini sunt aceia care ştiu să facă diferenţa. Medicii ne avertizează că în urma unor astfel de simptome ar trebui să ne punem întrebarea dacă stomacul este cauza sau dacă nu cumva avem colonul afectat. Diverticulita apare atunci când bacteriile sunt blocate în interiorul diverticulului care este format de-a lungul peretelui intestinului gros, determinând infecţia. Bacteriile se dezvoltă şi determină inflamaţia şi creşterea presiunii în interiorul diverticulului, putând determina o mică perforaţie sau ruptură în peretele intestinal. „Adesea, pacienţii confundă afecţiunile colonului cu cele ale stomacului sau ale bilei. Asta pentru că simptomele sunt foarte asemănătoare şi în acelaşi timp înşelătoare. La fel ca şi în bolile de stomac, semnele diverticulitei sunt: vărsăturile, durerile abdominale, crampele, diareea sau constipaţia. Pentru a face diferenţa şi a ajunge la timp la medic, pacienţii se pot ghida după febra mare însoţită de frisoane, diaree acută sau constipaţie care se manifestă mai mult de 2-3 zile”, a explicat dr. Mirela Stângaciu, medic de familie. Tratamentul decis exclusiv de medic Deşi farmaciile sunt pline de o multitudine de tratamente, care mai de care mai „promiţătoare” vizavi de vindecarea bolilor de colon, medicul recomandă consultul medical de specialitate şi mai ales investigaţiile care să susţină diagnosticul. „Endoscopia, colonoscopia sau probele de scaun sunt cele mai relevante teste pentru a diagnostica această afecţiune şi în general pentru astfel de boli în care pacientul prezintă simptome neclare sau nu poate ghida medicul către zona dureroasă”, a completat medicul. Tratamentul diverticulitei depinde şi de severitatea simptomelor. Dacă durerea este uşoară, iar pacientul nu simte durere sau disconfort când bea lichide, atunci se pot prescrie antibiotice sau antialgice. Nici dieta nu se neglijează, astfel că medicul va recomanda la început o dietă uşoară cu conţinut scăzut de fibre, după care, dacă durerea dispare, cantitatea acestora creşte. Medicul spune însă că dacă pacientul a fost văzut de un specialist şi a început tratamentul, el poate să evite crizele de diverticulită, urmând câteva sfaturi: aplicarea unei perne sau pături calde pe abdomen care poate ameliora crampele şi durerile abdominale uşoare, o dietă bogată în cereale şi fructe, mese regulate şi nesăţioase, evitarea substanţelor excitante cum ar fi alcoolul şi cafeaua. Când apar complicaţiile Una dintre complicaţiile majore ale diverticulitei este perforaţia peretelui intestinal. Această situaţie aduce pacientul pe masa de operaţie, fiind singura soluţie de prevenire a răspândirii infecţiei. „Tratamentul chirurgical în această situaţie implică extirparea porţiunii afectate a colonului pentru a se evita de la sângerările anale, la răspândirea infecţiei în sânge şi până la diverse forme de cancer. Desigur, această situaţie poate produce şi alte probleme, precum ocluzia intestinală, care pune în pericol viaţa pacientului”, mai spune medicul. Deşi cele mai afectate sunt persoanele care trec de 40 de ani, riscul de a face boala este asigurat, în cazul tinerilor, de tutun şi alcool sau de alimentaţia haotică şi săracă în fibre.