Dacă vrei să trăieşti mai mult, să ai o inimă sănătoasă, să te menţii în formă şi să învingi depresiile, medicii îţi recomandă să ieşi în mod regulat la jogging, mai ales în aer liber. Însă, pentru a te bucura cu adevărat de beneficiile alergatului, trebuie să ţii cont de câteva sfaturi. Suntem probabil în cea mai bună perioadă a anului pentru mişcări şi sport în aer liber care să ne revitalizeze organismul şi să ne menţină sănătoşi. O metodă simplă, necostisitoare şi extrem de benefică pentru corpul nostru este alergatul, spun specialiştii. Cu toate acestea, joggingul nu trebuie practicat oricum, aflăm de la dr. Gheorghe Dumitru, medic primar în medicina sportivă. Joggingul este un sport de rezistenţă, un efort de durată care solicită sistemul respirator şi cel cardiovascular. „Acest efort fizic are două efecte: imediate şi tardive. Efectele imediate sunt modificările fiziologice din timpul exerciţiului, cum ar fi creşterea frecvenţei cardiace, a celei respiratorii, dar şi a tensiunii arteriale. Totodată, debitul cardiac creşte şi forţa de contracţie a inimii se măreşte în timpul alergării”, a explicat, pentru „Cuget Liber”, dr. Dumitru. După un astfel de efort fizic, organismul lucrează mai economic şi mult mai eficient, mai spune medicul. „Efectele tardive înseamnă îmbunătăţiri ale economiei funcţiilor şi organelor corpului. De exemplu, la o persoană antrenată, scade frecvenţa cardiacă atunci când se află în repaus, iar inima bate cu 50 de bătăi pe minut. Oamenii care nu sunt obişnuiţi cu exerciţiile fizice au în jur de 70 - 80 de bătăi pe minut când nu fac efort”, afirmă medicul specialist în medicina sportivă. La persoanele care nu se antrenează în mod regulat, inima bate mai des pentru a pompa o cantitate de sânge mai mare către organele care au nevoie de oxigen. „Prin repetarea efortului fizic, măcar de 4 - 5 ori pe săptămână, timp de 30 - 40 de minute pe zi, toate organele, în special muşchii, vor primi o cantitate mai mare de oxigen”, explică dr. Gheorghe Dumitru. În acest fel se îmbunătăţesc funcţiile creierului, iar riscurile de atacuri de cord sau accidente vasculare scad considerabil. „Creierul devine mai prompt, cei care aleargă în mod regulat sunt mai rezistenţi la oboseală şi mai puţini predispuşi la depresii. Totodată, persoanele care fac jogging au şanse mult mai reduse să sufere de cardiopatie ischemică, infarct cardiac sau accident cerebral acut”, precizează medicul. Ritmul de alergare trebuie mărit treptat În mod normal, specialistul recomandă alergatul de cel puţin trei ori pe săptămână, dar nu mai mult de o oră pe zi. „Un om nu foarte bine antrenat şi cu o grămadă de alte activităţi zilnice, precum mersul la muncă sau la piaţă, nu are aceleaşi posibilităţi de refacere după efortul fizic cum are un sportiv de performanţă. Organismul are nevoie de timp pentru a se reface, prin urmare, prea mult şi prea des dintr-o dată i-ar putea face rău”, spune dr. Gheorghe Dumitru. Efectele pe care joggingul le are asupra sănătăţii diferă de la individ la individ. „Foarte multe persoane greşesc când depun efort prea mare încă de la primele exerciţii. Fiecare individ care începe să aibă un program regulat de exerciţii fizice trebuie să se gândească la trei lucruri: efort, frecvenţă şi intensitate”, afirmă dr. Dumitru. Medicul a ţinut să precizeze că este foarte importantă şi monitorizarea pulsului în timpul alergării. Specialistul ne informează că nu orice viteză de alergare este eficientă, ci aceasta trebuie stabilită conform frecvenţei cardiace. „Dacă alergi şi poţi să vorbeşti cu cineva în acelaşi timp, înseamnă că trebuie să măreşti ritmul”, recomandă medicul. În cele din urmă, persoanele care aleargă trebuie să se îmbrace cât mai sumar pentru a menţine temperatura centrală a organismului, iar încălţămintea să fie cât mai elastică, pentru a atenua din şocuri.