Imediat după naştere, nou-născutul trebuie să îşi echilibreze şi să îşi păstreze temperatura corpului constantă, însă, în funcţie de mediul extern la care este expus, această încercare poate eşua şi se poate instala hipotermia, cu efecte devastatoare asupra nou-născutului.

Păstrarea constantă a temperaturii corpului este efectul echilibrului între termogeneză şi termoliză. În viaţa intrauterină, principalul furnizor de energie este glucoza, dar, la 8 ore de la naştere, sursa termogenetică de bază o constituie lipidele (ţesutul gras brun). Termoliza este pierderea de căldură în raport cu mediul exterior. Hipotermia este o condiţie cu impact important asupra morbidităţii şi mortalităţii la nou-născut, în special la nou-născutul prematur. Temperatura normală, rectală, la nou-născut, este caracterizată de valorile 36.5 - 37.5 grade Celsius.

Hipotermia poate fi de trei feluri: uşoară (36-36.4 grade), moderată (32 - 35.9 grade) şi severă (mai mică de 32 grade).

„Deteriorarea stării clinice la nou-născutul la termen sau prematur poate să apară cu mult înainte de instalarea hipotermiei severe. De aceea, este necesar să se facă eforturi pentru păstrarea temperaturii corporale la 37 grade”, a declarat dr. Lenuţa Malcea, medic primar pediatru, specialist neonatolog, doctor în ştiinţe medicale.
Pentru a preveni hipotermia, temperatura în sala de naştere trebuie să fie de peste 25 grade Celsius. Nou născutul la termen se va prelua în scutece calde, se va şterge şi se va plasa în contact piele la piele cu mama sa. Nou născutul prematur se va prelua sub un radiant termic, iar în caz de resuscitare, aceasta se va face sub un radiant termic.

Reacţia nou-născutului la stresul hipotermic

Reacţiile instalate ca răspuns la stresul hipotermic urmăresc limitarea pierderii de căldură şi creşterea producţiei acesteia: îngustarea vaselor de sânge la membrele superioare şi inferioare; activitate musculară crescută; metabolizarea grăsimii brune. Pentru activarea acestor răspunsuri, este necesar ca activitatea metabolică să crească, ceea ce induce creşterea utilizării oxigenului şi a glucozei.

Nou-născuţii cu risc de hipotermie

Aici se încadrează nou-născuţii prematur; cei cu greutate mică la naştere, în special, cei cu greutate mai mică de 1.500 grame; cei mici pentru vârsta de gestaţie (SGA); cei care necesită reanimare prelungită, în special cei care au cantitatea de oxigen din ţesuturi scăzută; cei cu boli acute infecţioase, cardiace, neurologice, endocrine, chirurgicale, în special cei cu defecte deschise, la care pierderea de căldură este foarte mare şi nou-născuţii cu activitate diminuată, cu hipotonie, sedaţi etc.

„La nou-născutul hipotermic, metabolismul, consumul de oxigen şi consumul de glucoză cresc. Dacă nou-născutul are deja dificultăţi grave respiratorii, el nu este capabil să-şi satisfacă nevoile ţesuturilor. Aceasta poate agrava scăderea cantităţii de oxigen din sânge, precum şi îngustarea vaselor de sânge pulmonare, instalând sau accentuând acidoza”, explică medicul specialist.

În perioada de hipotermie, poate apărea şi hipoglicemia. Deoarece glucoza este sursa principală de energie pentru creier, nivelul de conştienţă a nou-născutului scade, respiraţiile se rărescşi oxigenarea are de suferit. Alte efecte nocive ale hipotermiei la nou-născut sunt: agravarea dificultăţilor de respiraţie, insuficienţa renală, tulburări de coagulare, incidenţă crescută a infecţiilor, persistenţa de canal arterial.

„Prevenirea hipotermiei este mult mai uşoară decât contracararea efectelor nocive ale hipotermiei odată ce acestea s-au instalat”, avertizează dr. Lenuţa Malcea.
Pentru detalii, consiliere şi programări, apelaţi numărul de telefon al Spitalului Euromaterna, 0241.605.555.