Aproape jumătate din bolile respiratorii sunt cauzate sau favorizate de fumat. Mai bine de o treime din cancere sunt provocate de fumat şi aproape un sfert din diagnosticele de boli cardiovasculare au legătură cu fumatul. Toate acestea sunt date oficiale prezentate de medici cu ocazia Zilei Naţionale fără Tutun, sărbătorită în fiecare an pe 15 noiembrie.
„Fumatul dăunează fiecărui organ. Tocmai de aceea, fumătorii ar trebui să renunţe chiar acum. După numai 20 de minute de la renunţarea la fumat, începe să se amelioreze frecvenţa cardiacă şi a circulaţiei periferice. După 24 de ore, toată nicotina este eliminată, iar gustul şi mirosul revin la normal. După două săptămâni, deja se simte o îmbunătăţire a circulaţiei, după un an, riscul de infarct miocardic se reduce la jumătate, iar după zece ani, de exemplu, riscul de cancer pulmonar se reduce la jumătate, riscul de infarct miocardic revenind la normal”, explică dr. Loti Popescu, master european pentru Promovarea sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate şi coordonator în cadrul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică din Constanţa.
România ocupă locul al treilea în Europa la mortalitatea prin boala pulmonară cronică obstructivă la bărbaţi. Tocmai din cauza gravităţii acestei boli, în fiecare an, pe 16 noiembrie, se sărbătoreşte Ziua mondială de luptă împotriva BPCO. Aceasta are rolul de a conştientiza populaţia privind factorii de risc al BPOC, educarea populaţiei în vederea recunoaşterii simptomelor bolii şi determinarea pacienţilor de a consulta medicul de la primele semne de boală.
Din păcate, aceste semne sunt destul de înşelătoare şi pacientul poate fi deseori păcălit. Uneori, acesta poate simţi că se sufocă, nu are aer sau nu poate respira. Alteori tuşeşte ori prezintă mucus în exces sau suferă frecvent de infecţii respiratorii.
Diagnosticarea se poate face prin testul de spirometrie. Medicul specialist este cel care determină dacă pacientul are sau nu BPOC. Spirometria este un test de respiraţie simplu, care durează doar câteva minute, nu provoacă niciun disconfort şi măsoară cantitatea de aer care circulă prin plămâni.
O boală grea…
După diagnosticare, tot medicul este cel care va indica tratamentul cel mai potrivit pentru a reduce simptomele. Însă medicamentele ajută doar dacă sunt respectate corect şi celelalte indicaţii ale specialistului.
„Profilaxia primară a BPOC are în vedere, în primul rând, renunţarea la fumat, scăderea în greutate, menţinerea unei diete echilibrate, activitate fizică susţinută, evitarea răcelilor şi a gripei şi creşterea rezistenţei la infecţii prin vaccinări, cum ar fi vaccinul antigripal şi antipneumococic, precum şi evitarea noxelor profesionale şi a poluării atmosferice”, mai precizează reprezentantul DSP Constanţa.
Practic, cauza cea mai frecventă a BPOC este fumatul. Aproape toţi bolnavii de BPOC au fumat o lungă perioadă de timp sau încă fumează. Deseori, BPOC este o combinaţie a două boli: bronşita cronică şi emfizemul. Bolnavii pot avea fie bronşită cronică, fie emfizem pulmonar, însă cei mai mulţi dezvoltă o mixtură a celor două boli.
Ce medicamente să luăm
Medicamentele indicate de specialist sunt folosite în special pentru ameliorarea respiraţiei scurtate, pentru controlarea tusei şi a respiraţiei. Se recomandă şi folosirea inhalatoarelor, însă, atenţie, dacă acestea nu sunt utilizate corect nu se obţine întregul beneficiu al medicamentelor. În cazurile mai grave, este posibil să se recomande intervenţia chirurgicală şi chiar transplantul pulmonar.
„Foarte important este ca bolnavul să conştientizeze particularităţile bolii, să evite şi să diminueze factorii de risc, inclusiv infecţiile de întreţinere, cum ar fi sinuzitele, amigdalitele şi vegetaţiile. De asemenea, bolnavul are nevoie, pe lângă suport psiho-social şi de individualizarea educaţiei în funcţie de gravitatea bolii şi de particularităţile fiecărui pacient”, a mai spus dr. Loti Popescu.
