Se poate întâmpla ca, la un moment dat, să fiți diagnosticați cu entorsă de genunchi, care constă în întinderea și ruperea unuia dintre cele patru ligamente. Nu știți cum vă puteți da seama dacă este vorba de o astfel de entorsă sau altă afecțiune? În primul rând, apare durerea ligamentară, urmată de tumefierea zonei, instabilitate, precum și dificultatea în îndoirea și extinderea genunchiului.
Cert este că entorsa de genunchi poate afecta unul sau mai multe ligamente, asta în funcție de severitatea accidentării. Dacă forța este puternică în timpul impactului, se pot rupe mai multe ligamente, chiar și cartilajul genunchiului. Accidentarea cea mai des întâlnită, în care sunt afectate mai mult de o structură articulară, este cea de entorsă a ligamentului încrucișat anterior plus ruptura de ligament colateral medial. În orice caz, este nevoie de recuperare medicală. Potrivit dr. Mădălina Iliescu, fiind o leziune a ligamentelor, entorsa de genunchi reprezintă o afecţiune care poate varia în severitate, de la o uşoară întindere la o ruptură completă ligamentară.
Există trei grade de entorsă de genunchi: gradul I - caracterizat prin uşoară întindere ligamentară ce produce durere şi tumefacţie, gradul II - caracterizat prin ruptură parţială a aparatului ligamentar şi gradul III, caracterizat prin ruptură completă ligamentară, ce necesită adesea intervenţie chirurgicală. Majoritatea leziunilor ligamentare implică ligamentul colateral median, ligamentul încrucişat anterior sau ambele. Ligamentul încrucişat posterior este afectat foarte rar. Lezarea ligamentului colateral median poate fi cauzată de o lovitură în partea externă a genunchiului, în special dacă piciorul este fixat la sol în timpul traumatismului. Foarte rar este afectat ligamentul colateral lateral, din cauza faptului că partea mediană a genunchiului este foarte greu accesibilă unui traumatism direct.
Lezarea ligamentului încrucişat anterior este frecvent întâlnită la persoanele tinere, practicante de sport de masă sau de performanţă. Cert este că orice sport ce implică accelerarea şi decelerarea, dar şi mişcări de accelerare sau de rotaţie (baschet, fotbal, hochei, schi şi fotbal american) poate fi vinovat de apariţia acestui diagnostic.
„Persoanele care au suferit o entorsă de genunchi trebuie să efectueze exerciţii de recuperare, după îndepărtarea aparatului gipsat sau a ortezei. Recuperarea se face prin kinetoterapie, dar şi prin alte mijloace terapeutice adjuvante: căldură locală, masaj, fizioterapie (electroterapie). Exerciţiile, ce trebuie efectuate de aceşti pacienţi şi care sunt recomandate de medicul de recuperare şi kinetoterapeut sunt cele de mobilizare articulară progresivă ca amplitudine de mişcare, de tonifiere musculară pentru creşterea stabilităţii active a genunchiului, de echilibru şi propriocepţie. Tratamentul se poate efectua atât în entorsele tratate ortopedic, cât şi în cele tratate ortopedico-chirurgical, unde beneficiaţi de o evaluare complexă de către ortoped şi medicul de recuperare”, a precizat medicul.