Infarctul intestinal reprezintă o scădere a fluxului sangvin la nivel intestinal, care are drept consecinţă ischemia porţiunii de intestin afectată şi inflamaţia acestuia. Reducerea irigaţiei intestinale poate fi determinată de un embol (50% dintre cazuri), un tromb (25% dintre cazuri), hipotensiune prin vasospasm, debit cardiac scăzut (25%).

Din nefericire, infarctul de intestine este o obstrucţie vasculară, care, în final, generează gangrena intestinului. Desigur, există şi situaţii în care leziunea este ireversibilă şi atunci se impune rezecţia acelui segment afectat, dar sunt şi forme care reprezintă forme tranzitorii care pot beneficia de intervenţii chirurgicale.

„Tot mai mulţi constănţeni au ajuns în ultima vreme la spital cu infarct de intestine. În general, boala este întâlnită la persoanele vârstnice, dar ea poate apărea şi la oameni mai tineri. Acest diagnostic este foarte grav, pentru că de la gangrenă, se ajunge la perforaţie, la stare septică şi posibil la deces. Partea proastă este că mulţi bolnavi se prezintă prea târziu la spital”, a declarat pentru „Cuget Liber”, dr. Marin Octavian, medic chirurg.

Simptomele pe care le acuză persoanele cu infarct intestinal sunt: durere abdominală violentă, care nu cedează, greaţă şi vărsături, diaree sau constipaţie, scăderea poftei de mâncare, balonări, deshidratare severă.

Cauzele infarctului intestinal acut sunt: ischemia embolică acută în urma unui infarct cardiac, a unei endocardite valvulare, afectării unei plăci de aterom; ischemia mezenterică acută trombotică dată de ateroscleroză, anevrisme sau disecţie de aortă. Boala este cauzată şi de stările de deshidratare, infarctul miocardic, ischemia mezenterică neocluzivă asociată hipotensiunii, insuficienţa renală sau hepatică etc.