francu

francu
02 Aprilie 2012
870 accesări
0 comentarii
Bicicleta este cea mai potrivită alegere dacă vrei să mai scapi de kilogramele în plus, să îţi îmbunătăţeşti sănătatea şi să te simţi bine în acelaşi timp. În plus, este singurul tip de activitate fizică ce aduce beneficii atât celor care îl practică, cât şi naturii, comunităţii şi planetei, în general. Mersul pe bicicletă acţionează în principal asupra muşchilor picioa-relor, dar, de fapt, el angrenează şi influenţează mai multe organe şi funcţii ale corpului uman, aflăm de la conf. dr. Gheorghe Dumitru, medic primar în medicina sportivă. În momentul în care mergi pe bicicletă, forţa inimii creşte, de aceea ciclismul are un rol şi o eficienţă clar dovedită în prevenirea îmbolnăvirii de inimă. Potrivit British Medical Association şi a unui studiu amintit de dr. Gheorghe Dumitru, parcurgerea pe bicicletă a circa 20 de mile pe săptămână, adică în jur de 4,5 kilometri pe zi, reduce cu 50% riscul cardiopatiei ischemice. În plus, această activitate fizică reduce şi riscul apariţiei hipertensiunii arteriale. „La fel ca orice efort fizic predominant aerob, dacă este prestat cu regularitate şi în mod rezonabil ca solicitare şi durată, ciclismul poate contribui la prevenirea hipertensiunii arteriale şi chiar la regularizarea şi scăderea tensiunii arteriale”, preci-zează dr. Dumitru. Risc scăzut de depresii  Cei care aleg să iasă regulat cu bicicleta la plimbare sunt mai bine-dispuşi, mai spune specialistul în medicina sportivă. „Ca orice activitate fizică, prestat cu regularitate şi în doze rezonabile, mersul pe bicicletă reduce stresul, diminuează riscul sau gradul depresiei şi îmbunătăţeşte starea de bine şi stima de sine. Mai mult, dacă se execută în afara localităţilor, datorită peisajului, efectele sunt evident mai pronunţate decât cele ale activităţilor de la sălile de fitness, înotul în bazin sau pedalatul pe bicicleta ergometrică la domiciliu”, explică dr. Gheorghe Dumitru. Pe lângă toate aceste beneficii, ciclismul tonifică şi creşte masa musculară la nivelul coapselor, gambelor şi pelvisului. Astfel, articulaţiile genunchilor şi gleznelor se stabilizează şi sunt mai puţin predispuse la entorse sau luxaţii. Potrivit medicului specialist, o oră de pedalare constantă, la o viteză moderată, duce la consumul a 300 de calorii. În plus, doctorul Dumitru mai spune că pedalarea timp de 30 de minute în fiecare zi „arde” 5 - 6 kilograme de grăsime pe an. „Nu este mult, dar în acelaşi timp este minunat să ne asigurăm că, în loc să depunem puţin câte puţin nişte kilograme de grăsime în anul respectiv, noi vom scăpa de 5 kilograme din grăsimea pe care o aveam deja la revelionul trecut”, menţionează medicul. Mai mult, anumite studii sugerează că mersul pe bicicletă reprezintă una dintre activităţile fizice prin care putem preveni, sau reduce semnificativ, apariţia celulitei de pe coapse. Cum poţi maximaliza efectele benefice ale ciclismului  Dr. Gheorghe Dumitru ne-a recomandat să ţinem cont de câteva sugestii dacă vrem să obţinem cât mai multe beneficii în urma mersului pe bicicletă. De exemplu, pentru a antrena cât mai mulţi muşchi, şaua bicicletei nu trebuie să rămână fixată tot timpul la aceeaşi înălţime. „Dacă mai reglaţi poziţia şi înălţimea din când în când, muşchii vor fi antrenaţi în totalitatea lor şi nu selectiv, cum se întâmplă dacă şaua are mereu aceeaşi înălţime”, indică medicul. Totodată, pedala ar trebui apăsată cu mai multe zone ale tălpii decât vârful, precum călcâiul, partea exterioară a labei piciorului şi chiar partea interioară. Un alt sfat al medicului specialist este ca pedalele bicicletei să nu fie lipsite de curelele care prind piciorul. „Acestea ar trebui folosite măcar în 30 - 40% din durata pedalării pentru a apăsa mai puţin pedala care coboară şi a trage mai mult în sus, de cea care urcă. Această modalitate permite solicitarea şi antrenarea muşchilor de pe partea posterioară a coapsei care de obicei sunt neglijaţi şi rămân mult mai slabi ca cei din faţa coapsei”, ne-a informat dr. Gheorghe Dumitru.
Taguri articol: important

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Alexandra MALACHI