Mierea nu este indicată copiilor sub un an, pentru că poate provoca o boală infecţioasă neurotoxică, generată de o toxină, produsă de bacteria Clostridium botulinum, denumită botulism.
Toxina botulinică este cea mai puternică dintre cele cunoscute în practica medicală.
În cazul în care nu este tratată, afecţiunea poate duce la paralizie, la pierderea senzaţiilor sau a funcţiei muşchilor. De asemenea, botulismul poate cauza dificultăţi de respiraţie. Deşi nu este o boală frecventă, poate fi fatală! Botulismul poate fi: alimentar, al plăgilor, al sugarilor şi tipul nedeterminat.
„Dacă nu este tratată la timp, boala poate evolua şi duce la paralizia braţelor, a picioarelor, a trunchiului şi a muşchilor respiratorii. Toxina botulinică se instalează în corp, prin intermediul alimentelor puse la păstrat necorespunzător sau prin pătrunderea bacteriilor în răni. Infecţia nu se extinde de la o persoană la alta. Botulismul infantil apare atunci când copilul înghite spori ai bacteriei, ce se pot găsi, chiar şi în praf. Cea mai cunoscută sursă de contaminare, la copii, este mierea, de aceea este contraindicată copiilor sub un an. Aceştia nu au sistemul digestiv bine dezvoltat, iar toxina botulinică poate fi devastatoare pentru organism”, a declarat dr. Loti Popescu, specialist în promovarea sănătăţii, Di-recţia de Sănătate Publică, Constanţa (DSPJ).
Cum se manifestă botulismul
Cele mai frecvente manifestări, care apar în cazul infecţiei cu toxina botulinică, sunt: lipsa puterii, gura uscată, dificultăţi la înghiţire, respectiv vorbire, vedere dublă sau înceţoşată şi paralizie. „La sugari, semnele sunt mai greu de observat şi includ: constipaţie, lipsa poftei de mâncare, plâns slab sau lipsa puterii. La adulţi, manifestările apar, de obicei, după 12 sau 36 de ore de la ingerare. La sugari, acest interval este de 3 până la 30 de zile. În cazul botulismului contactat prin răni, simptomele se instalează între 4 şi 14 zile”, explică specialistul.
Pentru diagnosticare, se pot preleva probe de scaun sau limfă. De asemenea, se poate solicita măsurarea activităţii electrice a muşchilor (electromiografia), scanarea creierului şi examinarea lichidelor spinale.
„Botulismul poate fi tratat cu ajutorul antitoxinelor, ce blochează acţiunea toxinelor din sânge. Antitoxinele nu pot repara răul deja făcut, dar pot opri sau preveni o eventuală evoluţie a bolii. Atunci când botulismul produce dificultate la înghiţire, se recurge la tratamentul injectabil.
În cazul în care intervin probleme în respiraţie, se poate folosi un aparat pen-tru respiraţie artificială. Obişnuinţa de a folosi antibiotice poate determina o şi mai mare absorbţie de toxine, din moment ce sporii sunt distruşi în intestine. Multe persoane au reacţii alergice la antitoxine. Printr-un tratament adecvat, organismul este capabil să se vindece în câteva luni”, adaugă dr. Loti Popescu.
Copiii se vindecă mai greu
Dacă botulismul nu este tratat, persoanele pot să paralizeze sau să nu mai poată respira. Chiar şi cu tratament, însănătoşirea poate dura mult timp, în special în cazul botulismului infantil. Se poate ajunge la complicaţii cauzate de paralizie, cum ar fi pneumonia sau alte infecţii.
„Pentru a preveni infecţia, alimentele trebuie conservate, doar de cei care ştiu cum să prevină contaminarea hranei. Procedurile stricte de igienizare trebuie respectate întocmai, atunci când preparăm alimentele. Părinţii nu ar trebui să dea miere copiilor sub vârsta de 1 an (mierea poate conţine spori). Pentru a distruge toxina, alimentele trebuie preparate termic corect şi îndelung. Toxina este inactivată la 100 de grade Celsius, prin expunere de 10 minute. Botulismul este o urgenţă medicală, necesită internare şi monitorizare”, conchide medicul specialist.
