Specialiştii Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie „Euromaterna” afirmă că incidenţa alergiilor la copii şi sugari se află într-o continuă creştere, iar principalele manifestări clinice sunt: alergia alimentară, eczema atopică, urticaria, rinita alergică, astmul alergic.
În general, precizează medicii, bagajul genetic al nou-născutului reprezintă factorul cel mai important în apariţia alergiilor, dar mediul înconjurător constituie, de asemenea, un factor de risc major prin multitudinea de alergeni pe care îi vehiculează. La acest moment, aproximativ 8% din alergiile sugarului sunt alimentare, dintre acestea cea mai frecventă fiind alergia la proteinele din laptele de vacă. „Manifestările clinice principale ale acestei alergii sunt digestive şi dermatologice: regurgitare, vărsături, diaree sau constipaţie. De asemenea, cel mic se poate confrunta cu eczeme, dar poate experimenta diferite stări de nelinişte, tulburări de somn, dezvoltare întârziată şi anemie”, au declarat medicii.
Ei au subliniat că, în mod normal, alergia la proteinele din laptele de vacă apare încă din primul an de viaţă, indiferent dacă sugarul a fost sau nu alimentat exclusiv cu lapte matern până la vârsta de şase luni.
În acelaşi timp, dermatita atopică este asociată la o treime din sugarii şi copiii afectaţi cu alergie alimentară. Din această categorie se recrutează alte tipuri de alergii la copii şi anume rinita alergică şi astmul alergic.
Cum spuneam, alergia la proteinele din laptele de vacă este des întâlnită în rândul copilaşilor. Tratamentul acestei sensibilităţi nu este unul de tip medicamentos, ci alimentar, excluderea vizând pe lângă produsele din lapte de vacă şi pe cele din lapte de capră sau oaie.
Citiţi cu mare atenţie ambalajele produselor!
Tocmai de aceea, este foarte important ca ambalajele produselor alimentare achiziţionate să indice specificaţia „fără urme de lapte” ceea ce înseamnă că acele produse au fost ambalate în unităţi ce asigură o atmosferă protejată. Totodată, se recomandă alimentaţia naturală ca fiind cea mai lipsită de riscuri şi cea mai sănătoasă, copilul beneficiind prin intermediul laptelui matern de anticorpii, vitaminele, enzimele şi mineralele necesare dezvoltării unei flore intestinale sănătoase şi deci un sistem imunitar puternic.
Totuşi, în situaţia în care alăptarea nu se poate realiza, sugarii pot fi hrăniţi cu formule speciale de lapte praf: hipoalergenice, parţial sau extensiv hidrolizate (fracţiunile proteice sunt descompuse în particule minuscule ce nu pot fi recunoscute drept alergenice de către sistemul imun care se digeră şi se asimilează mai uşor) sau chiar formule de lapte bazate pe aminoacizi (dedicate celor care nu au obţinut efecte pozitive la ingestia formulelor hidrolizate sau care prezintă alergii alimentare încrucişate sau alte afecţiuni gastrointestinale).
Trebuie să ştiţi că nu se recomandă folosirea laptelui de soia întrucât majoritatea copiilor alergici la PLV prezintă alergie încrucişată la soia. Reţineţi un lucru! Perioada de excludere a lactatelor trebuie să dureze în jur de şase luni sau până când copilul împlineşte vârsta de 9-12 luni.
O alternativă la laptele de vacă în alimentaţia sugarilor cu vârstă mai mare de jumătate de an o reprezintă laptele provenit din surse vegetale (mei, quinoa, amaranth, orez, ovăz, hrişcă) preparat în casă cu ajutorul aparatelor speciale ce pot fi achiziţionate de la magazinele specializate.
