Apneea în somn reprezintă o întrerupere a fluxului de aer, pacienţii cu apnee acuzând perioade repetitive de sufocare bruscă în timpul somnului. Pacienţii care prezintă această boală au un somn fragmentat de numeroase perioade în care se trezesc datorită acestor pauze în respiraţie şi, ca urmare, au un somn neodihnitor. Medicul pneumolog Doina Pîrîu, din cadrul Medstar 2000, explică ce se întâmplă cu pacienţii şi cum poate fi ţinută boala sub control.

- Care sunt persoanele predispuse a avea această boală?

- Desigur, persoanele obeze, apneea în somn fiind mai frecventă la persoanele care prezintă creşteri ale circumferinţei taliei şi gâtului, însoţite de sforăit; există, totuşi, un procent de 30% dintre persoanele cu greutate normală care au apnee în somn.

Alte persoane care pot prezenta această boală sunt pacienţii cardiaci, diabeticii, unii din pacienţii cu boli obstructive pulmonare.

Ar fi de dorit ca tratamentul afecţiunilor cronice, cum ar fi hipertensiunea, diabetul zaharat, sindromul metabolic, afecţiunile cardiace sau cerebrale, să includă şi evaluarea somnului.

- Cum recunoaştem apneea în somn? Ce simptome prezintă cei afectaţi de această boală?

- Boala este uşor de recunoscut, pacienţii prezentând perioade în timpul somnului când au întreruperi ale respiraţiei, întreruperi constatate de partener sau anturaj, sunt sforăitori puternici, au un somn agitat, neodihnitor, se trezesc extrem de obosiţi, au somnolenţă excesivă în timpul zilei, au tulburări de memorie, atenţie şi concentrare datorită perioadelor de privare de somn.

- Care sunt consecinţele acestei boli?

- Consecinţele sunt extrem de grave, perioadele de întreruperi ale respiraţiei ducând la scăderea oxigenului în sânge pe parcursul nopţii, scădere care afectează în special creierul şi inima, pacientul cu apnee în somn putând avea ca o consecinţă a acestei boli tulburări ale ritmului cardiac, hipertensiune arterială, accidente ischemice cardiace, moarte subită în somn prin infarct şi accident vascular cerebral, tulburări metabolice (obezitatea, diabet zaharat), precum şi agravări ale simptomatologiei la pacienţii care au boli obstructive pulmonare.

Prin somnolenţa excesivă din timpul zilei, sindromul de apnee în somn netratat poate avea consecinţe vitale pentru pacient, iar dacă pacientul este şofer pe mijloacele de transport în comun, controlor de trafic aerian sau alte alte meserii în care o decizie greşită poate face victime inocente, riscurile pot fi incalculabile.

- Cum se diagnostichează apneea în somn?

- Apneea în somn este identificată prin înregistrarea nocturnă a somnului cu ajutorul unui aparat numit poli-somnograf. Parametrii înregistraţi sunt fluxul de aer naso-bucal, efortul toracic, efortul abdominal, saturaţia oxigenului în sângele arterial, sforăitul, înregistrarea arhitecturii somnului prin EEG, înregistrare EKG nocturnă pentru a surprinde eventualele tulburări de ritm cardiac, poziţia corpului. Medicul interpretează datele obţinute şi stabileşte dacă există un sindrom de apnee în somn şi tipul acestuia.

În România, există aproximativ un milion de români care suferă de această afecţiune, dintre care doar un număr mic au fost diagnosticaţi. Explicaţia numărului mic de pacienţi diagnosticaţi ar fi accesul limitat la această investigaţie, mulţi pacienţi nerecunoscând boala.

Pacienţii care îşi regăsesc simptomele în simptomele descrise pentru sindromul de apnee în somn se pot adresa Spitalului Medstar 2000, Str. Lahovari nr.41, Laborator Somnologie, medic investigator Dr. Doina Pîrîu, medic specialist pneumolog, competenţă în managementul general al tulburărilor respiratorii din timpul somnului.