Albinismul este o afecțiune caracterizată prin prezenţa redusă sau lipsa completă a pigmentului de melanină (compusul care creează culoarea corpului), în ochi, piele sau păr. Tocmai de aceea, persoanele cu albinism au pielea foarte deschisă la culoare, motiv pentru care sunt predispuse la arsuri solare, părul este alb sau de culoare foarte deschisă și ochii lor sunt sensibili la lumina soarelui. Oamenii trebuie să știe că albinismul este o boală moștenită genetic, prin mutații specifice de-a lungul căii de formare a melaninei. Moștenirea genetică este una recesivă, ceea ce înseamnă că sunt moștenite două gene de albinism (câte una de la fiecare părinte). Dacă părinții sunt doar purtători (fiecare având câte o genă de albinism și una normală), aceștia vor avea suficientă informație genetică pentru a face un copil cu pigment normal, care nu va prezenta semne de albinism.

Medicii susțin că principalele probleme ale albinismului sunt provocate de incapacitatea organismului de a produce pigment de melanină, care are un rol esenţial: acela de a absorbi lumina UV de la soare, astfel încât pielea să nu fie afectată. Aceasta are, de asemenea, un rol vital în dezvoltarea vederii normale a ochiului. De exemplu, copiii cu părul și genele albe la naștere au, cel mai probabil, albinism oculocutanat tip I. Părul alb de la naștere se poate închide în timp, dar sprâncenele și genele vor rămâne albe. Persoanele cu albinism oculocutanat tip II se nasc, de obicei, cu păr blond sau blond roșcat. Cei cu albinism oculocutanat tip III au pielea roșu-cupru (maro-roșcat), culoarea părului ghimbir (gălbui-roșu) și culoarea irisului deschisă. Există şi varianta în care părul și pielea sunt maro deschis, iar ochii sunt albastru-verde până la căprui. Persoanele cu albinism au probleme cu ochii, care se caracterizează printr-o vedere afectată, fotofobie (sensibilitate la lumină sau strălucire); reducerea pigmentării irisului; maturizare vizuală întârziată sau acuitate vizuală redusă.