Fumul de ţigară este distructiv atât pentru fumători, cât şi pentru cei care, chiar dacă nu fumează inhalează fum de ţigară în timp ce se află în preajma celor care consumă tutun. Fumatul pasiv este dăunător tuturor, dar în mod special copiilor, atrag atenţia specialiştii.

Potrivit dr. Vera Eniko Pall, fumatul pasiv ar putea contribui la actuala epidemie de astm la copiii mici. Această boală este cu 30% mai întâlnită la copiii ai căror părinţi fumează. Astfel, cu cât există mai mult fum, cu atât mai mare este riscul. Expunerea la fumatul pasiv numără din ce în ce mai multe episoade de astm în copilărie, în fiecare an.

„Dacă cel mic are deja astm, fumul de ţigară este deja combustibil pentru foc. Copiii suferinzi de astm, care trăiesc cu fumători, au atacuri de astm mai dese şi ajung să fie consultaţi şi trataţi direct în camerele de urgenţă, în comparaţie cu copiii cu astm care trăiesc în case în care nu se fumează”, a subliniat medicul.

Părinţii trebuie să ştie că minorii care inhalează permanent fum pot să sufere de un „şuierat” - sunetul respirator acut perceptibil la inspiraţie şi expiraţie - şi de o tuse expectorantă, precum şi de infecţii ale urechii mijlocii. În cazul sugarilor, fumatul pasiv poate creşte riscurile sindromului de moarte subită. „Fumatul pasiv poate agrava, de asemenea, alergiile, poate provoca atacuri de astm şi migrene şi creşte vulnerabilitatea la răceli şi alte infecţii respiratorii. Dacă părinţii fumează în casă, copiii nu au altă alternativă decât să fie fumători pasivi”, a adăugat medicul.

Cum afectează fumatul dezvoltarea fătului? Fumatul activ al mamei, în timpul sarcinii, are efecte adverse bine documentate. Expunerea gravidei la fumatul pasiv a fost şi ea asociată cu prematuritatea şi greutatea mică la naştere. „Fumatul afectează în mod particular căile respiratorii. Nicotina determină scăderea fluxului de sânge prin placentă, ceea ce înseamnă scăderea oxigenării copilului. Gravidele care fumează expun bebeluşul la componentele toxice din fumul de ţigară, într-o perioadă critică a dezvoltării pulmonare, care pot afecta ulterior funcţia pulmonară întreaga viaţă. Cu atât mai mult cu cât femeile care fumează în sarcină, în majoritatea cazurilor, fumează şi după ce s-a născut copilul”, a mai afirmat dr. Vera Eniko Pall.

Vulnerabilitatea dată de fumul de ţigară este, aşadar, o consecinţă a faptului că ei sunt în creştere şi au încă plămânii incomplet dezvoltaţi. Fumatul interferă, de asemenea, în relaţia dintre terenul genetic şi dezvoltarea sistemului imun. Este afectată şi dezvoltarea plămânilor, crescând riscul pentru bronşite, astm bronşic şi pneumonii. Copiii sunt lipsiţi de putere în încercarea de a se proteja faţă de pericolul fumatului pasiv. În ciuda faptului că riscurile fumatului în timpul sarcinii au fost stabilite şi sunt bine cunoscute, multe femei însărcinate, chiar fiind extrem de motivate să renunţe, continuă să fumeze, a explicat pneumologul. Așadar, renunţarea la fumat nu este întotdeauna uşoară, dar, dintre toţi factorii care influenţează dezvoltarea pulmonară, atât înainte cât şi după naştere, cu tot cortegiul de alte riscuri posibile, fumatul este cel care poate fi modificat.