La ora actuală, scleroza multiplă, una dintre cele mai răspândite dizabilităţi neurologice, este o boală inflamatorie cronică în cadrul căreia se pot pune în evidenţă leziuni inflamatorii demielinizante la nivelul sistemului nervos central. Altfel spus, este o boală cu evoluţie cronică, ce duce adesea la dizabilităţi fizice sau tulburări cognitive severe, precum şi la probleme neurologice la adulţii tineri.
Aceasta este o boală neurologică progresivă, diagnosticată cel mai frecvent la adulţii tineri, care au vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani. Totuşi, boala se poate declanşa oricând între 15-60 ani, fiind o afecţiune cronică a sistemului nervos central, caracterizată prin episoade de inflamaţie şi demielinizare focală cu multiple localizări diseminate în timp. Potrivit dr. Any Docu Axelerad, şeful secţiei Neurologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, zonele multifocale de inflamaţie sunt datorate distrugerii învelişului de mielină, care duce la formarea în sistemul nervos central de plăci compuse din celule inflamatorii şi produse ale acestora.
„Toate aceste leziuni pot interacţiona cu transmiterea impulsurilor nervoase şi pot duce în final la disfuncţii neuronale, iar aici putem include tulburări vizuale, cognitive, de coordonare, motorii, senzitive sau sfincteriene. Totuşi, scleroza multiplă este multifactorială şi cuprinde predispoziţia genetică peste care se adaugă factori de risc externi (deficitul de vitamina D, expunerea la agenţi infecţioşi - infecţia cu virusul Epstein Barr şi tabagismul cronic). Toţi aceşti factori pot declanşa o cascadă de evenimente în sistemul imunitar, care duc la moartea celulelor neuronale însoțită de demielinizarea nervilor și disfuncția neuronală. Aşadar, cauza bolii fiind necunoscută, simptomele clinice, modificările neuropatologice și neuroimunologice variază mult de la un individ la altul, astfel o apreciere sigură a evoluției bolii nu se poate face.
Simptomele în scleroza multiplă sunt foarte variate, iar acest lucru se poate explica datorită distribuției leziunilor în sistemul nervos central. Majoritatea simptomelor prezente sunt traduse printr-o pierdere a funcției, fie tranzitorie sau permanentă. De asemenea, simptome specifice sclerozei multiple nu există, dar pot fi descrise ca fiind manifestări clinice caracteristice, mai ales când vorbim despre progresia bolii: tulburări ale funcțiilor trunchiului cerebral (vedere dublă, tulburări de deglutiție, pareză facială, nevralgie trigeminală, nevralgie glosofaringiană etc), tulburări cognitive (modificări ale dispoziției, depresie, euforie, tulburări de memorie). La acestea se adaugă anomaliile cerebeloase (ataxie, tremor), tulburările motorii (scăderea forței musculare, spasticitatea, oboseala accentuată, tulburări de mers), tulburările senzitive, tulburările sfincteriene (constipație, retenție de urină/incontinență) şi nu numai”, ne-a declarat medicul.
Specialistul a precizat că diagnosticul bolii se construiește prin asocierea semnelor clinice și paraclinice, deoarece nu există un singur semn clinic sau o singură investigație cu valoare clară. Diagnosticul se conturează de către medicul neurolog pe baza anamnezei, examenului clinic pe sisteme, a examenului obiectiv neurologic, calculării scorului EDSS, evaluării cogniției, analizelor de laborator specifice, investigațiilor imagistice (RMN cerebral/coloană vertebrală cu substanță de contrast), potențialelor evocate, examenului oftalmologic și examenului lichidului cefalorahidian. În prezent, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, pe secţia Neurologie, pacienţii pot beneficia de toate terapiile complexe şi gratuite, încadrate în programele pentru scleroza multiplă.
