Medicii constănţeni consultă lunar o mulţime de pacienţi cu epilepsie, oameni care sunt pur şi simplu sunt condamnaţi la o viaţă trăită în chinuri. Pentru ei, fiecare zi este o luptă continuă, dusă cu crizele epileptice. Aceştia îşi duc zilele sub povara unei boli care le răpeşte efectiv liniştea și chiar dacă au şi momente bune, pot face oricând o criză şi totul se prăbuşeşte în jurul lor.
„Boala neagră“, aşa cum mai este denumită epilepsia, înseamnă criză, convulsie sau atac şi reprezintă un grup de tulburări neurologice de lungă durată, caracterizate prin nenumărate crize. Aceste crize pot fi scurte, dar se pot întinde şi pe perioade lungi de timp, convulsiile fiind extrem de intense şi greu de suportat pentru bolnavi. De cele mai multe ori, însă, cauza este necunoscută, deşi unele persoane pot da semne de epilepsie în urma unui traumatism cranian, accident vascular cerebral, neoplasm cerebral şi consum de alcool şi de droguri, printre altele. De asemenea, crizele epileptice sunt rezultatul unei activităţi excesive sau anormale a celulelor nervoase din cortex la nivelul creierului. În general, diagnosticarea presupune eliminarea altor stări care ar putea cauza simptome similare, precum şi identificarea altor cauze imediate. „Epilepsia este una dintre problemele majore de sănătate, manifestată prin crize sub diverse forme, de cele mai multe ori prin crize convulsive generalizate, cu o apariţie intempestivă. Boala este cel mai des întâlnită la copii şi adolescenţi. De regulă, crizele care apar mai târziu au o anumită cauză”, ne-a declarat dr. Ion Iliescu. Cauzele care conduc la apariţia acestei boli, a precizat medicul, sunt sechelele după un accident vascular, tumori cerebrale şi alte leziuni de la nivelul creierului. „Desigur, sunt și pacienţi cu pierderi de conştiinţă şi pacienţi etilici, care continuă să bea şi să nu îşi ia tratamentele”, a subliniat medicul.
Partea proastă este că epilepsia nu poate fi vindecată, doar că, la acest moment, crizele pot fi controlate cu ajutorul medicaţiei. În situaţiile în care crizele nu răspund la medicaţie, se pot lua în considerare şi intervenţia chirurgicală, neurostimularea sau modificarea regimului alimentar.
Practic, episoadele de convulsii sunt rezultatul unor descărcări electrice excesive într-un grup de celule cerebrale. Diferite părți ale creierului pot fi „sediul” unor astfel de descărcări. Acestea pot varia de la cele mai scurte scăpări de atenție sau sacadări musculare până la convulsii severe și prelungite. Convulsiile pot varia, de asemenea, ca frecvență, de la mai puțin de una pe an la mai multe pe zi. În plus, persoanele cu epilepsie tind să aibă mai multe probleme fizice (cum ar fi fracturi și vânătăi din cauza rănilor legate de crize), precum și rate mai mari de afecțiuni psihologice, inclusiv anxietate și depresie. În mod similar, riscul de deces prematur la persoanele cu epilepsie este de până la trei ori mai mare decât la populația generală. La ora actuală, se estimează că 25% dintre cazurile de epilepsie pot fi prevenite, prevenirea lor fiind cel mai eficient mod de a preveni afecțiunea posttraumatică. Ca urmare, utilizarea medicamentelor și a altor metode pentru a scăderea temperaturii corporale poate reduce riscurile de apariție a crizelor febrile. Pe de altă parte, prevenirea epilepsiei asociate cu accidentul vascular cerebral se concentrează pe reducerea factorilor de risc cardiovascular, de exemplu, măsuri de prevenire sau de control al hipertensiunii arteriale, diabetului și obezității, precum și pe evitarea consumului de tutun și a consumului excesiv de alcool.
