Infecția tractului urinar este cea mai frecventă afecțiune renală din timpul sarcinii. De aceea, este esențial să fie tratată corespunzător, pentru a nu afecta sănătatea mamei și a nu pune în pericol viața fătului.
Femeile însărcinate au un risc mai ridicat decât celelalte reprezentante ale sexului frumos de a dezvolta infecții ale tractului urinar. Dr. Gianina Gabriela Şotilă, medic primar nefrologie, explică: „Etiologia infecției urinare este dominată de bacteria numită Escherichia coli. La femeile însărcinate, riscul de a dezvolta infecții ale tractului urinar crește între săptămânile 6 și 24, și este favorizat de numeroși factori, precum: dilatarea căilor urinare superioare, factori hormonali - excesul de progesteron ar favoriza dilatarea căilor urinare, a ureterelor în special, prin relaxarea musculaturii -, dar și de factori mecanici, precum compresiunea uterului gravidei asupra căilor urinare, în special a vezicii urinare. Astfel, este împiedicată golirea completă a vezicii, urina stagnează și se dezvoltă germenii patogeni. Alți factori sunt refluxul vezico-ureteral, urina se întoarce din vezică spre ureter, dar și scăderea rezistenței organismului la infecții”.
Nu este obligatoriu ca gravidele afectate să prezinte simptome clinice specifice unei infecții urinare (cele mai cunoscute sunt nevoia de a urina frecvent și usturimea în timpul urinării). În aceste cazuri, chiar și fără simptome alarmante, boala se agravează și, într-un final, pacientele resimt dureri lombare, senzații de disconfort și dureri în zona pelviană și abdominală inferioară, fac febră, au frisoane, senzație de vomă și, bineînțeles, usturimi în timpul micțiunii și nevoia de a merge des la toaletă (polakiurie). De asemenea, este important de știut, a subliniat medicul primar, că în cazul infecțiilor, urina este tulbure, închisă la culoare sau urât mirositoare.
La ce poate duce o banală infecție urinară
„Infecția tractului urinar are influență atât asupra evoluției sarcinii, cât și asupra fătului. S-a constatat că se poate ajunge la hipotrofie fetală (n.r. întârziere a creșterii fătului în timpul sarcinii, astfel că la naștere are o greutate mai mică decât normalul), nașteri premature sau moartea fătului. Asupra mamei, efectele negative pot fi reprezentate de alterări ce duc la o afectare cronică a rinichiului, contracții uterine, travaliu prematur, hipertensiune arterială sau preeclampsie (n.r. boala caracteristică gravidelor, caracterizată de o creștere a presiunii arteriale, apariția edemelor la nivelul picioarelor și mâinilor)”, a descris dr. Gianina Șotilă urmările pe care le au infecțiile tractului uterin asupra sănătății viitoarei mămici și asupra fătului.
În contextul acestor efecte grave, este vital ca terapie să fie urmată ca la carte, sub îndrumarea medicului specialist!
Antibiotice interzise gravidelor
Tratamentul are două componente: una igieno-dietetică și una medicamentoasă. „Tratamentul antibiotic condus fără discernământ poate dezvolta efecte toxice şi teratogene. Terapia medicamentoasă trebuie să nu fie toxică pentru viitoarea mămică și pentru produsul de concepție. De asemenea, se are în vedere dacă medicamentul traversează bariera utero-placentară”, a precizat medicul nefrolog. Astfel, sub nicio formă, în timpul sarcinii nu sunt administrate antibiotice precum: aminoglicozidele (de tip gentamicină, kanamicină, amikacină), tetraciclină, biseptolul, metronidazolul, cloramfenicolul. „În funcție de antibiogramă se pot administra: ampicilină, amoxicilină, unele cefalosporine, oxacilină, eritromicină, claritromicină. Pacientele care prezintă infecții urinare recidivante în timpul sarcinii vor fi trimise obligatoriu pentru un examen de specialitate”, a atras atenția dr. Șotilă.
