Accidentul vascular cerebral (AVC) este de două feluri: ischemic şi hemoragic. AVC ischemic apare atunci când un vas de sânge din creier este blocat de un cheag, iar cel hemoragicse produce prin ruperea unui vas la nivelul creierului, ducând la inundarea zonei cu sânge. Este importantsă cunoaştem câte ceva despre AVC, având în vedere că reprezintă, la această oră, una dintre principalele cauze ale mortalităţii în România!

Accidentul vascular cerebral ischemic, întâlnit în peste 80% dintre cazuri, apare de fel la persoanele în vârstă, dar nu este o regulă, căci sunt şi tineri care ajung la spital cu acelaşi diagnostic.AVC-ul ischemic recunoaşte mai mulţi factori de risc, în majoritate cardio-vasculari şi metabolici, dar şi legaţi de stilul de viaţă al fiecăruia.

„Factorii de risc sunt, de principiu, aceiaşi şi la adultul tânăr, dar şi la vârstnic. Aici discutăm de diverse afecţiuni, între care cele mai importante sunt considerate hipertensiunea arterială, tulburările de ritm cardiac - fibrilaţia atrială, diabetul zaharat, boala carotidiană, infarctul miocardic, dar şi valorile crescute ale colesterolului, respectiv trigliceridelor. În afară de afecţiunile din această sferă, stilul de viaţă poate avea un impact important asupra riscului de apariţie a bolii cerebro-vasculare. Astfel, sedentarismul, obezitatea, fumatul, abuzul de alcool, privarea prelungită de somn şi alimentaţia dezordonată sunt porţi deschise către un accident cerebral”, a explicat, pentru Cuget Liber, Adrian Barbu, medic specialist neurolog.

Totuşi, chiar dacă avem un stil de viaţă sănătos, acest lucru nu ne fereşte de un posibil AVC.

„La adultul tânăr ce a suferit un AVC şi lipsesc factorii de risc (n.r. descrişi mai sus), trebuie să ne gândim la alte afecţiuni, mai dificil de diagnosticat, dar care se pot solda în final cu formarea de cheaguri ce duc la înfundarea unui vas, cu producerea de ischemie într-un teritoriu cerebral: malformaţiile arterio-venoase, malformaţiile cardiace, tulburări de coagulare - trombofiliile fiind mai frecvente decât se ştia până acum - dar şi tulburările de ritm cardiac cu caracter paroxistic, ce apar şi dispar în mod repetitiv, şi care necesită monitorizări Holter”, ne mai spune specialistul în neurologie.

Cum recunoaştem un AVC

În „infarctul cerebral”, aşa cum se mai numeşte accidentul ischemic, cele mai frecvente simptome sunt pierderea forţei musculare într-o jumătate a feţei sau jumătate de corp, asimetrie facială, vorbirea devine neclară sau chiar absentă, apar tulburări de echilibru, de înghiţit, vedere dublă, înceţoşată, iar ameţelile sunt şi ele prezente. Hemoragia cerebrală începe cu dureri de cap extrem de puternice, greţuri, vărsături, agitaţie, pierderea cunoştinţei. Cei care suferă asemenea simptome trebuie să solicite de urgenţă ajutor medical, pentru că orice minut în care nu se iau măsuri duce la degradarea creierului!

„Odată produs AVC-ul, deficitele neurologice sunt foarte greu de recuperat, revenirea la normalitate fiind cvasiimposibilă.Tocmai de aceea, o diagnosticare corectă a factorilor de risc oferă o şansă imensă, corijarea lor medicamentoasă sau prin schimbarea stilului de viaţă fiind un element esenţial în prevenirea acestei afecţiuni redutabile. Ar mai fi de precizat un aspect. La adultul tânăr, valorile tensiunii arteriale ce cresc brutal, hipertensiunea neglijată, abuzul de cafea, tutun, energizante, perioadele susţinute de stres emoţional, toate se pot solda cu un AVC hemoragic, situaţie în care supravieţuirea este mult redusă în comparaţie cu cel ischemic, iar sechelele funcţionale pot fi mult mai grave. Aş mai vrea să amintesc un lucru. Mulţi neurologi folosesc, în mod excesiv, prin prisma unor obiceiuri mai vechi, heparina în tratamentul AVC-ului ischemic. Folosirea de rutină a heparinei nu este recomandată, ea putând fi totuşi administrată doar în anumite cazuri cum ar fi surse de embolizare cardiacă sau stenoza arterială de grad înalt înainte de chirurgie. Din cauza folosirii nejustificate a acestei heparine (Clexane), foarte multe accidente vasculare ischemice au fost transformate hemoragic, cu agravarea şi complicarea evoluţiei ulterioare. Iar Constanţa conduce în topul ruşinii!”, a concluzionat medicul Adrian Barbu.