Sindromul de apnee în somn (SAS) este o afecţiune care se manifestă la nivelul muşchilor faringieni, aflaţi în părţile laterale şi în partea din spate a gâtului. La rândul lor, aceşti muşchi ajung să fie atât de relaxaţi, încât blochează respiraţia în timpul somnului pentru câteva clipe.
În momentul în care are loc acest fenomen, creierul percepe lipsa oxigenului din sânge şi trezeşte persoana în cauză, pentru ca mintea conştientă să acţioneze asupra muşchilor respectivi şi să îi tensioneze, permiţând astfel respiraţia. Imediat după aceea, somnul continuă şi ciclul se repetă, de multe ori fără a putea fi observat. Totodată, este posibil ca aceste episoade să se repete de multe ori într-o oră, cu scurte pauze între ele.
Cauzele care pot genera sindromul de apnee în somn pot fi de ordin anatomic, atunci când este vorba despre colapsul căilor respiratorii superioare sau de ordin neurogenic, în contextul sensibilităţii unor chemoreceptori sau al defectelor unora dintre receptorii responsabili de reglarea ventilaţiei. „Aparent, sindromul de apnee în somn îi afectează mai mult pe bărbaţi decât pe femei, dar există mai mulţi factori de risc ce pot duce la apariţia acestuia: obezitatea, miopatiile, laxitatea ţesutului generată de înaintarea în vârstă, istoricul familial al fiecărui pacient. De asemenea, persoanele cu insuficienţă cardiacă sau acelea care au suferit anterior un infarct de miocard pot suferi din cauza sindromului de apnee în somn. Pacientul cu apnee în somn poate avea ca o consecinţă a acestei boli, tulburări ale ritmului cardiac, hipertensiune arterială, accidente ischemice cardiace, accidente vasculare cerebrale, tulburări metabolice (obezitatea, diabetul zaharat), precum şi agravări ale simptomatologiei la pacienţii care au boli obstructive pulmonare”, a explicat dr. Doina Pârău.
Oamenii au impresia că se sufocă
Totodată, apneea în somn reprezintă o întrerupere a fluxului de aer, pacienţii cu apnee acuzând perioade repetitive de sufocare bruscă în timpul somnului. În acelaşi timp, pacienţii care prezintă această boală au un somn fragmentat de numeroase perioade în care se trezesc datorită acestor pauze în respiraţie şi ca urmare au un somn neodihnitor. Mai grav este că, netratată, boala poate duce la oboseală cronică, respectiv somnolenţă la volan şi accident rutier sau chiar la moarte subită în somn, prin infarct şi accident vascular cerebral.
Care sunt persoanele predispuse a avea această boală? În general, apneea în somn este mai frecventă la persoanele care prezintă creşteri ale circumferinţei taliei şi gâtului, însoţite de sforăit. Există totuşi un procent de 30 % dintre persoanele cu greutate normală care au apnee în somn. Alte persoane care pot prezenta această boală sunt pacienţii cardiaci, diabeticii, unii din pacienţii cu boli obstructive pulmonare.
Tocmai de aceea, ar fi de dorit ca tratamentul afecţiunilor cronice, cum ar fi hipertensiunea, diabetul zaharat, sindromul metabolic, afecţiunile cardiace sau cerebrale să includă şi evaluarea somnului.
Vă întrebaţi cum recunoaştem apneea în somn sau ce simptome prezintă cei afectaţi de această boală? „Boala este uşor de recunoscut, pacienţii prezentând perioade în timpul somnului când au întreruperi ale respiraţiei, întreruperi constatate de partener sau anturaj, sunt sforăitori puternici, au un somn agitat, neodihnitor, se trezesc extrem de obosiţi, au somnolenţă excesivă în timpul zilei, au tulburări de memorie, atenţie şi concentrare datorită perioadelor de privare de somn”, a completat specialistul.
Problema este că perioadele de întreruperi ale respiraţiei duc la scăderea oxigenului în sânge pe parcursul nopţii, scădere care afectează în special creierul şi inima. Mai departe, prin somnolenţa diurnă excesivă, sindromul de apnee în somn netratat poate avea consecinţe vitale pentru pacient.
