Tinitusul, sau „ţiuitul în urechi” este o problemă cu care se confruntă un număr din ce în ce mai mare de oameni şi care afectează calitatea vieţii prin zgomotul constant şi supărător al aparatului auditiv. Poate apărea concomitent cu pierderea auzului, pierderi de echilibru şi ameţeli. Acesta este considerat un simptom asociat unei afecţiuni a urechii interne sau, în cazurile cele mai complicate, o anomalie a circulaţiei cerebrale. De aceea clasificarea tinitusului se face din două perspective: una subiectivă, care presupune că zgomotul nu este real ci că semnalele transmise de creier către ureche sunt alterate, cauzate de afecţiunile ORL. A doua perspectivă este obiectivă şi implică simptomatologia neurologică. În acest caz, o eventuală modificare a struc-turilor cerebrale poate duce la anxietate sau depresie. Cauzele cele mai frecvente care pot produce acest dezechilibru sunt: traumatisme sau infecţii ale urechii interne, afecţiuni cardiovasculare, hipertensiune, ototoxicitate (abuzul de aspirină,antibiotice, diuretice sau chimio-terapice), expunerea îndelungată la zgomote puternice, migrene, anevrism, glomus carotidian. Consultaţi medicul ORL-ist Deşi nu există un tratament specific pentru tinitus, investigaţiile paraclinice de specialitate stabilesc cauza ţiuitului în urechi. De aceea se recomandă consultul medical la un cabinet ORL. Deseori, pentru un diagnostic final, pacientul este supus unei tomografii computerizate sau unei angiografii. „Pentru că nu există un tratament specific, de regulă mascarea tinitusului se realizează prin recurgerea la o proteză auditivă care poate ameliora simptomele. Pe lângă această protezare, pacienţii trebuie să evite factorii nocivi care pot determina acest dezechilibru: excesul de medicamente, mai ales dacă ele nu sunt luate sub prescripţie medicală, evitarea expunerii îndelungate la zgomot şi a excitantelor precum cafeaua, alcoolul, tutunul”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, dr. Raluca Ciutea, medic specialist neurolog, de la Clinica Iowemed din Constanţa. Este important ca acest simptom-enigmă să fie în primul rând înţeles de cei care sunt afectaţi. Psiho-terapia poate reprezenta un alt pas important în procesul de înţelegere a acestuia, iar comunicarea dintre terapeut şi pacient poate crea o pistă de succes în ameliorarea stării de sănătate