Ați avut vreodată impresia că inima nu bate cu aceeași intensitate și viteză? Această afecțiune este cunoscută sub numele de bradicardie. De regulă, ritmul cardiac este generat de un impuls electric, care este trimis de nodul sinusal (numit și sinoatrial), situat în atriul drept. La rândul lui, acest nod este responsabil de stabilirea ritmului inimii.

Din acest motiv, este considerat un fel de stimulator cardiac. Problema apare în momentul în care căile de conducere sunt deteriorate sau există o cale suplimentară. În astfel de situații, inima își schimbă ritmul și poate începe să bată prea repede (tahicardie) sau prea lent (bradicardie) ori neregulat. Aceste bătăi anormale sunt cunoscute ca aritmii și pot apărea atât în camerele superioare (atrii), cât și în camerele inferioare ale inimii (ventriculi).

Totodată, termenul bradicardie se referă la o serie de afecțiuni în care inima bate cu o frecvență mai mică decât de obicei. Specialiștii susțin că există mai puțin de 60 de impulsuri sau bătăi pe minut. Inima bate în mod normal cu o frecvență între 60 și 100 de bătăi pe minut. Potrivit dr. Mioara Ștefănescu, este un fenomen normal la tinerii sportivi sau ca parte a procesului de îmbătrânire sau a anumitor boli.

Bradicardia este frecventă în anumite momente ale zilei, cum ar fi somnul, și poate fi clasificată în funcție de nivelul de alternanță în ierarhia sistemului de conducere cardiacă. De asemenea, afecțiunea este întâlnită atunci când semnalele de la nodul sinusal sunt întârziate sau blocate. Totodată, este frecventă la pacienții cu boli de inimă sau care urmează anumite tratamente medicamentoase. Posibilele sale cauze includ deteriorarea țesutului cardiac din cauza îmbătrânirii, dar și anumite malformații cardiace congenitale, infecții în țesutul cardiac, apnee obstructivă de somn. Pe lângă acestea, mai pot fi amintite bolile inflamatorii, cum ar fi lupusul, hipotiroidismul, disfuncția nodului sinusal, diferite boli ale arterelor coronariene.

În ceea ce privește simptomele, acestea variază de la semne electrocardiografice asimptomatice la o mare varietate de manifestări. Totuși, în cazul bradicardiei, cele mai frecvente sunt următoarele: amețeli, leșin, oboseală, dureri în piept, respirație dificilă. „Cele mai multe dintre simptome apar pentru că aportul de sânge către țesuturi este redus, din cauza ritmului lent al inimii. Tocmai de aceea, în multe cazuri se impune plasarea de urgență a stimulatorului cardiac”, a explicat medicul.

Referitor la diagnostic, acesta se pune de către cardiolog, în urma unui consult medical care constă în anamneză și cel puțin un EKG. Uneori, însă, rezultatele electrocardiogramei nu sunt suficient de concludente, motiv pentru care este nevoie de investigații suplimentare, cum sunt holterul EKG sau testul de efort.