Faringita acută este o inflamaţie a faringelui. Această inflamaţie poate avea diferite cauze, de la expuneri la intemperii, la atmosfera poluată, prafuri, pulberi sau poate fi rezultatul impactului cu lichidele reci sau fierbinţi care se consumă.
„Această inflamaţie a faringelui se manifestă prin semne generale, precum febră sau chiar o uşoară modificare a stării generale de sănătate şi uneori poate da şi cefalee. Semnele locale sunt, însă, cele mai neplăcute pentru bolnavi.
De obicei, acestea se manifestă printr-o jenă în gât care poate deveni extrem de dureroasă. Apoi, durerea se poate accentua de consumul de alimente sau băuturi. De asemenea, durerea poate iradia spre urechi, mai ales în timpul înghiţitului”, a declarat dr. Gheorghe Comşa, medic specialist ORL.
Acesta a precizat că virozele, în mod special, pot afecta faringele, fie că sunt nişte viroze cu tropism, cu atracţie pentru zona faringiană, fie că este vorba despre o faringită în cadrul bolilor infecţioase. La rândul lor, aceste viroze produc o congestie, o roşeaţă la nivelul structurilor faringiene, respectiv a amigdalelor, a vălului palatin şi ceea ce este de reţinut, virozele se pot complica ulterior cu infecţii microbiene, dintre care cea mai redutabilă este amigdalita acută pultacee (cu puroi).
În această situaţie, starea generală este alterată, pacienţii acuză febră mare, cefaleea este prezentă şi pe lângă durerea care apare la examinarea faringelui, se constată prezenţa puroiului sub formă de puncte sau chiar depozite piramidale.
„Dacă în faringita acută nu apelăm la antibiotice, în această amigdalită acută pultacee, administrarea antibioticelor este obligatorie şi este bine ca ea să se facă la indicaţia medicului. Partea proastă este că mulţi oameni apelează la automedicaţie şi iau antibiotice care nu sunt active la streptococul care produce boala. Desigur, şi în faringita virală şi în cea microbiană băuturile calde şi compresele pe gât ajută evoluţia spre vindecare”, a explicat specialistul.
Pe lângă aceste tipuri de faringită, mai întâlnim faringita alergică, cea care are manifestări în urma impactului cu factori alergizanţi. Aici, factorii care ajută la declanşarea bolii sunt cei inhalatori, cum ar fi contactul cu părul animalelor domestice, fulgii din conţinutul pernelor, dar există şi factori alimentari, precum polenul, fructele de pădure, căpşunile.
Ca urmare, bolnavul care intră în contact cu aceşti factori prezintă o jenă care poate fi accentuată de deglutiţie, dar bolnavul nu face niciodată febră. Totodată, boala se mai asociază cu obstrucţia nazală, strănutul, senzaţia de mâncărime la nivelul nasului şi a faringelui sau chiar lăcrimare.
Tratamentul, a precizat dr. Comşa, constă în întreruperea contactului cu factorii alergizanţi, medicamente anti-alergice, dar niciodată administrarea de antibiotice.