De cele mai multe ori, simptomele provocate de un anevrism depind de regiunea în care acesta este localizat. De exemplu, dacă a apărut mai aproape de suprafața pielii, va provoca durere, senzație de presiune și inflamație. Atenție, însă! Anevrismele care se dezvoltă în regiunile interne ale corpului, cum ar fi creierul, deseori nu provoacă nici un simptom.

Cercetările care au fost efectuate de-a lungul timpului arată că anevrismele sunt dilatări anormale ale unor artere provocate de o slăbire a pereților acestora. Potrivit dr. Daniela Croitoru, anevrismele sunt o problemă gravă de sănătate. Din păcate, cauza exactă a anevrismelor nu este cunoscută, această problemă putând afecta aproape orice persoană, de la nou născuți până la bătrâni. Regiunile corpului cele mai vulnerabile anevrismelor sunt arterele importante care pleacă din inimă (artera aortă), spatele genunchiului (artera poplitee), creier, intestine (artera mezenterică) și splină (artera splenică). Cea din urmă arteră este mai vulnerabilă la anevrisme, în cazul gravidelor. „De regulă, simptomele provocate de un anevrism depind de regiunea în care acesta este localizat. Dacă este mai aproape de suprafața pielii, acesta va provoca durere, senzație de presiune și inflamație. Anevrismele care se dezvoltă în regiunile interne ale corpului, cum ar fi creierul, deseori nu provoacă nici un simptom. Anevrismele cerebrale, de pildă, se pot extinde fără a se rupe, exercitând presiune asupra nervilor din jur și provocând simptome cum ar fi: dureri de cap, vedere dublă, vertij, ţiuituri în urechi. De asemenea, sunt pacienţi care se confruntă cu stări de pierdere a echilibrului, le înţepeneşte gâtul, manifestă sensibilitate la lumină. Alte persoane au senzaţia de vomă şi pot ajunge chiar să îşi piardă cunoștința. Atunci când anevrismul cerebral se rupe, pacientul se va afla în pericol de moarte. În această situație, acesta ar putea prezenta următoarele simptome: hipotensiune arterială, dureri, amețeală și bătăi accelerate ale inimii”, a explicat medicul.

La ora actuală, conform statisticilor, anevrismele cerebrale afectează aproximativ 5% din populație, iar riscul este ridicat în cazul celor ce au un istoric familial în acest sens sau suferă de probleme circulatorii. Cel mai periculos tip de anevrism este cel cerebral, ale cărui cauze sunt, în mod obișnuit, obiceiurile nesănătoase sau prezența unor alte afecțiuni. Chiar dacă anevrismul cerebral se rupe, moartea pacientului poate fi evitată dacă ruptura este descoperită la timp. Înainte de producerea unei rupturi, anevrismele cerebrale tind să provoace dureri de cap cronice și foarte intense, ce nu răspund la nici un fel de tratament medicamentos. Ca urmare, dacă resimțiţi o durere de cap intensă ce nu se ameliorează, contactați-vă imediat medicul, pentru că este posibil să suferiţi de un anevrism cerebral care s-a rupt, situație în care se va produce o hemoragie între creier și țesutul exterior subțire ce protejează sistemul nervos central.