Dacă până nu demult, despre o naştere naturală se vorbea ca fiind numai o naştere pe cale vaginală, acum, multă lume cunoaşte diferenţa între naşterea naturală şi naşterea vaginală.                      Liliana TUDOSE, educator prenatal Lamaze BB Center, consilier în alăptare Spitalul Privat Isis

Naşterea vaginală este naşterea al cărui travaliu poate decurge ajutat cu medicaţie (pentru durerile travaliului şi pentru accelerarea travaliului), iar în cursul travaliului se poate interveni cu manevre ajutătoare (ruperea artificială a membranelor). Naşterea naturală fără intervenţii medicamentoase, al cărui travaliu decurge natural, fără a se interveni în vreun fel, gravida fiind monitorizată pentru a verifica starea fătului şi a mamei, dar fără a se interveni medicamentos, dacă starea de sănătate a acestora este bună. Menţiune: este important să specificăm că o naştere va fi fără intervenţii medicamentoase doar atunci când starea fătului şi a mamei sunt bune, în caz contrar se va asigura medicaţia necesară remedierii situaţiei.  Operaţia cezariană este simplă, dar naşterea este mai sănătoasă Chiar dacă multe dintre voi cunoaşteţi toate aceste lucruri, femeile înainte de a rămâne însărcinate se gândesc cu groază că vor avea copii pe care îi vor naşte. Posibil ca printre voi, cele care ne citiţi, să fiţi câteva care să zâmbiţi nostalgic şi să vă spuneţi că nu aţi avut astfel de gânduri. Un mic studiu efectuat în cadrul adolescentelor şi tinerelor femei despre modul cum vor naşte relatează faptul că primul lor gând despre naştere este unul negativ, iar naşterea este percepută ca un supliciu, o împovărare a femeii din zilele noastre, care poate alege cu uşurinţă un alt mod de a încheia sarcina, printr-o operaţie cezariană planificată, decentă. Nu încerca să convingi o femeie să nască natural înainte de a rămâne însărcinată Femeile sunt entuziasmate gândindu-se că vor avea copii. Adesea li se încarcă ochii cu lacrimi, numai gândindu-se la un mic bebeluş care ar putea fi al lor, însă ideea că o naştere presupune durere, le determină să le apară gândul: „Categoric fac cezariană!” Dacă ai încerca să convingi o femeie din această categorie că naşterea este o bună alegere pentru ea şi copilul său, poţi risca să naşti discuţii feministe, despre dreptul femeii de a alege, despre poziţiile egale din familie pe care le au cei doi viitori părinţi. Există o altă categorie de femei care sunt dispuse să asculte argumentele tale despre naşterea naturală, să descopere cât mai multe lucruri pozitive, dar fără să se gândească vreodată că ele vor naşte astfel, dar sunt interesate de ce alte femei au ales să treacă prin astfel de experienţe şi vor fi receptive la poveştile pozitive. Cel mai adesea aceste femei, în momentul în care vor rămâne însărcinate, se vor răzgândi.  Din cea de-a treia categorie fac parte femeile în a căror familie este prezent cultul naşterii naturale, un termen uzual în anumite medii. Dacă în familia de bază femeile au născut şi au povestit despre acest lucru ca fiind normal, chiar dacă au perceput durere, chiar dacă s-au simţit obosite, istovite, depăşite, ele povestesc cu drag despre aceste experienţe, le percep normale, naturale, iar intervenţia în procesul naturii prin secţionarea uterului le pare de neacceptat fără a avea indicaţie medicală. Astăzi, femeile nasc natural şi îşi pregătesc naşterea adresându-se cursurilor prenatale. Ele doresc informaţii valabile, doresc să îşi exprime emoţiile şi să aibă un plan prestabilit de naştere.