Anumite obiceiuri alimentare, printre care o dietă bogată în grăsimi şi săracă în fructe şi legume şi de asemenea, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul, obezitatea, cresc riscul de apariţie a polipilor colonici
Colonoscopia este o investigaţie medicală de care foarte multă lume se fereşte. Ei bine, pentru a putea să vedem cât de necesară este şi cum se desfăşoară procedura exact, trebuie să cunoaştem câteva aspecte importante pentru sănătatea noastră, mai ales dacă am trecut de prima tinereţe. Polipii colonici reprezintă tumori benigne sub forma unor excrescenţe de ţesut care apar la nivelul intestinului gros. Anumite obiceiuri alimentare, printre care o dietă bogată în grăsimi şi săracă în fructe şi legume şi de asemenea, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul, obezitatea, cresc riscul de apariţie a polipilor colonici. Rectocolita ulcero-hemoragică şi boala Crohn (boli inflamatorii cronice intestinale) cresc şi ele riscul de apariţie a polipilor colonici. Pe lângă factorii de mai sus, sunt descrise şi unele sindroame ereditare rare, în care apar numeroşi polipi colonici de la vârste ti-nere, chiar din copilărie.
„După aspectul histologic la microscop, cel mai frecvent întâlniţi sunt polipii hiperplastici şi polipii adenomatoşi. Dintre aceste două tipuri, numai polipii de tip adenomatos au potenţialul de a se transforma malign (de a deveni canceroşi), riscul fiind de 15-25%.Polipii voluminoşi au probabilitate mai mare de a deveni canceroşi, iar cei peste 2,5 cm pot conţine deja arii transformate canceros. Riscul de malignizare este de 40% pentru polipii de peste 4 cm. Transformarea acestora poate avea loc într-un interval de timp lung de 5-10 ani. Riscul de cancer colonic creşte proporţional cu numărul de polipi adenomatoşi prezenţi în colon”, a declarat dr. Mihaela Weis, medic specialist medicină internă la Ovidius Clinical Hospital. Când boala este asimptomatică Polipii de mici dimensiuni sunt de regulă complet asimptomatici. Polipii de dimensiuni mai mari pot da uneori simptome precum scaune cu sânge (datorită unor ulceraţii) sau simptome nespecifice (constipaţie, diaree, obstrucţie intestinală, dureri abdominale - toate aceste simptome pot avea şi alte cauze). Cel mai important semn de polip colonic poate fi prezenţa urmelor de sânge în materiile fecale. „Se recomandă ca investigaţia pentru depistarea polipilor colonici şi implicit pentru cancerul colorectal să înceapă la vârsta de 50 de ani (pentru ambele sexe). Screening-ul trebuie să înceapă mai devreme de vârsta de 50 de ani la persoane care au istoric familial de cancer de colon la rude de gradul I. Investigaţia principală pentru depistarea polipilor este colonoscopia.
În timpul colonoscopiei, medicul introduce prin orificiul anal un tub subţire flexibil prevăzut cu o sursă de lumină şi cu o cameră video cu ajutorul căruia poate vizualiza interiorul întregului intestin gros. Totodată, în timpul colonoscopiei se pot recolta biopsii (extragerea unei mici porţiuni din polip pentru ca aceasta să fie supusă examenului histopatologic la microscop). Colonoscopia poate fi totodată şi o metodă terapeutică, majoritatea polipilor putând fi astfel rezecaţi (manevră denumită polipectomie), fără ca pacientul să mai trebuiască să fie supus vreunei intervenţii chirurgicale”, a adăugat dr. Ioana Buzoianu, medic specialist medicină internă la Ovidius Clinical Hospital. După ce un pacient a fost diagnosticat cu polipi colonici adenomatoşi care au fost extraşi colonoscopic, acesta trebuie să revină la controale colonoscopice periodice, stabilite de gastroenterolog, deoarece are risc de a mai face astfel de polipi în cursul vieţii.
Pentru că la Ovidius Clinical Hospital sunt deservite mai multe specialităţi, pacientul beneficiază aici de un act medical complet, în funcţie de nevoile sale, medicii colaborând în acest sens în interesul bolnavului. Există şi alte investigaţii (videocapsula endoscopică, irigografia, colonoscopia virtuală) care pot depista tumorile colonice, inclusiv polipii, dar care nu permit biopsierea şi nici tratarea (rezecţia) lor. Ovidius Clinical Hospital îndeplineşte toate standardele pentru procedurile de endoscopie, atât endoscopia digestivă superioară (gastroscopie), cât şi endoscopia digestivă inferioară (colonoscopia). Astfel, pacienţii pot beneficia aici de aceste examinări preventive la cerere, în baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie şi a dovezii de asigurat până la data de 20 decembrie 2014.
