Primii trei ani din viaţa unui copilaş, de la începutul sarcinii şi până ce el atinge vârsta de doi ani sunt definitorii pentru dezvoltarea sănătoasă a viitorului adult. Ca urmare, asigurarea unei nutriţii de calitate pentru mamele, sugarii şi copiii mici constituie fundaţia pentru creşterea şi dezvoltarea sănătoasă a viitoarelor generaţii.

În acest sens, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de şase luni şi începerea diversificării după această vârstă, continuând, în paralel, şi alăptarea cât mai mult timp posibil. „Laptele matern reprezintă alimentul ideal pentru sugar până la jumătate de an, conţinând toţi nutrienţii necesari pentru o creştere armonioasă şi o dezvoltare optimă a copilului. Alimentaţia naturală asigură un sistem imunitar sănătos şi îl protejează faţă de infecţii sau răceli. Statisticile arată că aproximativ 95-98% dintre mame îşi pot alăpta cu succes copilul, în condiţiile în care laptele matern este cel mai de preţ dar pe care îl puteţi oferi copilului”, a declarat dr. Cristina Predoiu.

Medicul precizează că micuţii cu vârsta cuprinsă între un an şi trei ani au nevoi nutriţionale mult mai mari decât adulţii pe kg/corp, pentru că au un ritm de creştere mai accelerat. În acelaşi timp, stomacul lor este mic, reprezentând 20% din capacitatea gastrică a adultului. La un anişor, copiii au nevoie de patru ori mai mult fier şi de cinci ori mai mult calciu, iod, vitamina A şi vitamina C decât un adult. Cel mai bun exemplu este laptele: după vârsta de un an, atunci când nu mai primesc lapte matern, copiii au nevoie de un lapte de creştere potrivit vârstei, care să le asigure, la fiecare masă, necesarul de minerale şi vitamine, nu un lapte care să le îngreuneze digestia.

Din nefericire, foarte mulţi adulţi fac greşeala de a include în meniul copiilor acelaşi lapte pe care îl consumă întreaga familie. Înainte de a alege un sortiment anume, trebuie să ştiţi că principalul obiectiv al unui părinte este să crească un copil sănătos şi să îi formeze cele mai corecte deprinderi alimentare, încă din primii lui ani de viaţă.

Aşa că, recomandarea tuturor specialiştilor este să se meargă pe o variantă de lapte-formulă, care are la bază proteine din laptele de vacă, lapte de capră sau soia pentru copilaşii care prezintă intoleranţă la lactoză sau pentru bebeluşii vegetarieni. De asemenea, au fost dezvoltate formule speciale pentru copiii cu alergii.

Cele trei minerale importante - calciu, fosfor şi fier, toate acestea sunt prezente în laptele-formulă, în cantităţi mai mari decât în laptele matern, din motiv că acestea sunt asimilate mai greu din laptele-formulă decât din laptele matern. De exemplu, fierul se asimilează în proporţie de 50-75% din laptele matern şi doar în proporţie de 4% din laptele-formulă. Totodată, grăsimile din laptele-formulă sunt în cantitate mai mare, şi provin fie din laptele de vacă, fie din surse vegetale (porumb, cocos, măsline etc). Având în vedere că conţinutul de lactoză din laptele de vacă folosit pentru crearea formulei de lapte este semnificativ mai redus decât cel din laptele matern, cantitatea de lactoză este de asemenea suplimentată. Deşi conţinutul de proteine din formulele de lapte este mai mare, acestea nu sunt în întregime asimilate de organism, spre deosebire de proteinele din laptele matern. Mai târziu, după ce copilul mai creşte se poate opta pentru laptele din comerţ.