Aterosleroza, obstruarea arterelor cu lipide, începe din copilărie şi este influenţată de aportul de grăsimi din alimentaţie

Alimentaţia nesănătoasă şi lipsa activităţii fizice sunt cei mai importanţi factori care contribuie la o epidemie de tulburări de nutriţie din ţara noastră. Iar factorii de risc pentru bolile cronice ale adultului (bolile cardio-vasculare, hipertensiunea, diabetul zaharat tip 2, osteoporoza şi anumite tipuri de cancer) se regăsesc de la cele mai tinere vârste. Obiceiurile alimentare stabilite în copilărie sunt prezente în adolescenţă, facilitând PRIORITAR necesitatea intervenţiei timpurii privind crearea unui stil de viaţă sănătos. Aşa că, asiguraţi-vă că, de mic, copilul dumneavoastră are o alimentaţie corectă. Ceea ce înseamnă să supravegheaţi ce mănâncă, în ce cantităţi, când, dar şi cât timp petrece în faţa televizorului şi cât jucându-se şi făcând mişcare. Peste micul dejun nu se sare! Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Nu este o vorbă goală, ci o realitate demonstrată de studii. Omisiunea micului dejun a fost asociată cu tulburări de nutriţie, în special printre copii şi adolescenţi. Consumul micului dejun a fost asociat cu scăderea ponderală, menţinerea greutăţii corporale adecvate şi un aport nutritiv corespunzător. Studiile au arătat că acei copii care nu iau micul dejun au greutăţi în a fi activi şi a se concentra în timpul orelor la şcoală. În plus, bucătăria este un loc extraordinar pentru copii să realizeze sarcini care arată rezultate reale. Gătitul este important: atât fetele cât şi băieţii ar trebuie să fie învăţaţi cum să-şi planifice şi să pregătească mese hrănitoare. Copiilor le place să facă bucăţi frunzele de salată, să bată amestecuri sau să învârtească aluatul. Fast food-ul: interzis sau nu? Majoritatea alimentelor de la fast food-uri au cantităţi scăzute de vitamina C, fier, vitamina A şi cantităţi crescute de grăsimi, colesterol şi sodiu. Totuşi, unele meniuri oferă un echilibru nutriţional, scăzut în grăsimi cum ar fi sandwich-ul cu pui la grătar, laptele degresat sau salatele, fără adaosuri de dressinguri bogate în grăsimi şi sare. Dacă copilul mănâncă doar alimentele încărcate în grăsimi şi glucide, atunci părinţii ar trebui să reducă din mesele luate la restaurantele fast-food. Aterosleroza, obstruarea arterelor cu lipide, începe din copilărie şi este influenţată de aportul de grăsimi din alimentaţie. Mesele luate la restaurantele fast-food trebuie păstrate pentru ocazii speciale şi nu ca mese de rutină. Dacă alimentaţia familiei este echilibrată şi cu un conţinut de grăsimi scăzut, un hamburger cu cartofi prăjiţi ocazional nu va fi dăunător, dar consumul frecvent al alimentelor cu multe grăsimi, cum ar fi hot-dog, burger şi cartofi prăjiţi este nesănătos pentru adulţi şi copii. Mai multe sfaturi privind obiceiurile alimentare sănătoase ale copiilor şi nu numai puteţi obţine în cadrul consultaţiilor de la MEDICOVER Constanţa. Dr. Cristina Maria MIHAI, medic primar diabet - nutriţie pediatrică, MEDICOVER