Alăptarea este o perioadă de bucurie şi de apropiere între mamă şi nou-născut. Din acest proces fac parte trăiri pe care doar mama şi copilul le pot experimenta, iar de multe ori sunt greu de transpus în cuvinte. Dar, alăptarea are şi o latură mai puţin frumoasă, deoarece mămicile care alăptează pot întâmpina şi probleme în această perioadă.

Multe mămici întâmpină dificultăţi, unele fizice, altele de natură emoţională, de aceea, educatorul prenatal, consilier în alăptare, Liliana Tudose, preşedinte al Asociaţiei Birth&Building Center (BB Center), ne dezvăluie câteva dintre motivele experienţelor mai puţin plăcute cu care se confruntă unele proaspete mămici.

„De fiecare dată când pornim pe un drum nou, ar trebui să ne educăm creierul că există şi o parte care ne poate surprinde, să gândim că perioadele acestea sunt limitate şi să ne bucurăm de fiecare moment frumos alături de bebeluşii noştri. Uneori, aceste momente par că nu există, însă este important să le căutăm, să ne bucurăm de lucrurile mărunte”, ne sfătuieşte Liliana Tudose.

Probleme întâmpinate în maternitate

Educatorul prenatal, Liliana Tudose, le sfătuieşte pe proaspetele sau viitoarele mămici să evite să le administreze bebeluşilor alte lichide înainte de a se ataşa la sânul mamei.

„Alăptarea poate fi influenţată, bebeluşul primeşte ca firesc un anumit mod de a prinde sânul, iar ulterior îl practică şi la sân, rezultatele fiind dureri şi cantitate redusă de lapte. O ataşare deficitară este recunoscută după durerile apărute la sân, agitaţia bebeluşului, cantitatea diminuată de lapte în sâni. Administrarea laptelui praf de rutină în maternitate ne îndreaptă către întârzierea secreţiei de lapte, iar în ziua a treia sau a patra, după naştere, sânii se încarcă, devin dureroşi, iar laptele este eliminat cu dificultate”.

„Furia laptelui“, motivul pentru care mamele plâng

Multe mămici se confruntă cu „furia laptelui” şi nu găsesc soluţii, simt că durerile sunt foarte mari şi le copleşesc, fapt care intervine negativ în relaţia mamei cu nou-născutul.

"Da, într-adevăr este momentul critic în alăptare şi poate fi pentru unele femei debutul vieţii de mamă. Furia laptelui poate apărea din cauza motivelor amintite anterior şi poate fi mai accentuată dacă bebeluşul a fost îndepărtat de mamă peste noapte. Există ritualuri cerute de mamă sau sugerate de maternităţi, ca bebeluşul să fie despărţit de mamă în timpul nopţii. Aparent, soluţia este bună pentru moment, fiindcă mama se poate odihni, însă aceasta este treapta decisivă pentru instalarea secreţiei de lapte şi prevenirea problemelor apărute în alăptare, imediat după întoarcerea acasă”, mărturiseşte Liliana Tudose.

Din punct de vedere emoţional, mama, în ziua a treia, este într-o stare specială: obosită, încărcată cu multe sentimente, cu predispoziţie de a plânge, cu resurse limitate. Această perioadă îşi are apogeul ei: „furia laptelui” dusă la extrem - sâni dureroşi, canale înfundate, febră şi uneori un bebeluş care nu o poate ajuta prin supt.

O mamă care a trecut printr-o experienţă neplăcută, Ana Coman, spune: „Plângeam mereu în timpul alăptării, pentru că aveam dureri groaznice. Efectiv îmi curgea sânge de la sâni. De fiecare dată când foloseam pompa de muls, curgea lapte amestecat cu sânge. În final, am pierdut lactaţia, iar eu doream foarte mult să alăptez. Am fost dezamăgită”

Ce trebuie să facă mama

Proaspăta mămică trebuie să fie pregă-tită pentru această perioadă, să ştie că va dura 2 sau 3 zile.

„Ea trebuie să ştie că există suficiente resurse în interiorul ei, iar după ce trece acest moment, va avea bucurie alături de bebeluş, să lase cât mai mult bebeluşul la sân şi să elimine laptele praf, dacă a fost administrat până în acel moment”, explică educatorul prenatal. Când o mămică nu are soluţia practică sau emoţională şi simte că are nevoie de susţinere, poate apela la un consilier în alăptare.