Medicii de familie constănţeni care au cabinete proprii şi nu au înscrişi 800 de pacienţi, sunt supăraţi că-şi vor pierde locurile de muncă. Încă de anul trecut s-a încercat impunerea unei limite a numărului de pacienţi în cazul cabinetelor medicilor de familie. Deşi Contractul-cadru ce stabilea acest lucru trebuia să intre în vigoare de la 1 ianuarie a.c., s-a prelungit prin act adiţional încă trei luni, astfel încât va intra în vigoare de la 1 aprilie.
Relaţia medic-pacient, în pericol?
„În localităţile urbane numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie, pentru care se încheie contractul de furnizare de servicii medicale, este de 800, cu excepţia zonelor neacoperite din punctul de vedere al numărului necesar de medici de familie (…)”, spune Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017.
Această prevedere a stârnit un val de nemulţumiri în rândul medicilor de familie. „Nu mi se pare normal să mă condiţioneze câţi pacienţi să am. În acest ritm, dau faliment!”, declară un medic de familie constănţean, care doreşte să rămână sub anonimat.
În plus, din proprie experienţă, acesta consideră că „la un număr de 500 de pacienţi se poate face şi prevenţie, consultaţii în linişte dacă SIUI cade, iar relaţia medic-pacient este mai strânsă, pe când la 800 sau mai mult nu se poate întâmpla acest lucru”. Contractul-cadru prevede însă, că „pentru asigurarea calităţii asistenţei medicale, numărul maxim de persoane înscrise pe lista medicului de familie este de 2.200".
Medicina, între profesie liberală şi serviciu public
Potrivit dr. Laura Condur, preşedintele Asociaţiei medicilor de familie Tomis-Constanţa, „trebuie să existe o limită care să stabilească un nivel optim pentru ca un cabinet să poată funcţiona. Dacă s-ar scoate acest număr de înscrişi, zonele rurale ar rămâne descoperite”. Astfel, impunerea acestui prag încurajează practicarea medicinii de familie şi în zonele rurale.
Se consideră că numărul de 800 de pacienţi - discutat prin contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) - este minimul care poate să asigure funcţionarea cabinetului. „Dacă ai mai puţini pacienţi, nu ai suficiente venituri. Dacă nu s-ar impune acest prag, afacerea ar cădea şi s-ar produce o dezorganizare”, precizează preşedintele Asociaţiei medicilor de familie Tomis-Constanţa.
Pe de altă parte, medicina poate fi considerată o profesie liberală. „Nu trebuie îngrădit dreptul la muncă, medicii trebuie lăsaţi să-şi facă propriile cabinete. Medicina este până la urmă o profesie liberală. Astfel, se face selecţia prin concurenţă”, spune medicul de familie.
În acest sens, dr. Laura Condur atrage atenţia că medicina este o profesie liberală, dar nu se poate practica oricum. „Trebuie să te supui unor reguli. Ca medic ai o responsabilitate, te ocupi de sănătatea oamenilor. Fiecare individ are dreptul la asistenţă medicală”.
Ce fac medicii de familie care nu au 800 de pacienţi
Există mulţi medici de familie în situaţia în care nu au numărul necesar de pacienţi. Legea permite oricărui medic să intre în contract cu CNAS. „Pe baza unei convenţii pe şase luni, medicul trebuie să ajungă, în această perioadă, la numărul de 800 de pacienţi, după care este încheiat contractul. În caz contrar, se reziliază contractul. Printre opţiunile medicului de familie aflat în această situaţie este angajarea la o clinică mai mare”, declară dr. Laura Condur.
Medicii de familie tineri sunt încurajaţi să parcurgă nişte etape în care să înveţe cât mai mult din practică. Pe măsură ce câştigă experienţă, îşi poate face şi pacienţi în câţiva ani, astfel încât să poată avea propriul cabinet medical.
Desigur, medicii au alternativa de a pleca peste graniţe, reducându-se astfel alarmant numărul de medici de familie de la noi din ţară. „Ofertele de plecat în afară sunt foarte multe pe medicină de familie. Este opţiunea personală a fiecăruia”.
