Specialiştii încurajează prescrierea raţională a antibioticelor, astfel încât acestea să rămână un instrument sigur şi eficient în viitor. Cadrele medicale fac un apel pentru intensificarea angajamentului la protejarea eficienţei acestor medicamente esenţiale în tratarea bolilor infecţioase, în beneficiul generaţiilor viitoare.

Rezistenţa la antibiotice duce la înmulţirea infecţiilor nosocomiale şi la pierderea multor vieţi. Potrivit specialiştilor, românii sunt printre europenii cel mai puţin informaţi privind ineficienţa antibioticelor împotriva viruşilor şi obţin cel mai uşor antibiotice fără să treacă pe la medic, factori care generează consum abuziv de antibiotice şi, în ultimă instanţă, rezistenţa la antibiotice în comunităţi.

„A preveni rezistenţa la antibiotice înseamnă a utiliza raţional şi echilibrat antibioticele disponibile, precum şi a preveni şi controla cât mai eficient bolile infecţioase. Printre microbii rezistenţi la antibiotice se numără: E-Coli, Myobacterium tuberculosis - cauzează TBC, Neisseria gonorrhoeae - cauza gonoreei, Staphylococcus aureus şi Streptococcus pneumoniae - dacă este vorba de comunităţi şi Enterococcus faecium şi Enterococcus faecalis - dacă este vorba de spitale”, explică dr. Loti Popescu, specialist în promovarea sănătăţii.

Automedicaţia, o greşeală plătită scump

În opinia specialiştilor, la noi în ţară, principalele cauze pentru creşterea rezistenţei la antibiotice sunt: prescrierea antibioticelor pentru infecţii fără a practica antibiograma, automedicaţia, dar şi introducerea antibioticelor în hrana animalelor.

„În privinţa căilor de urmat, Ministerul Sănătăţii a făcut recent apel la managerii şi medicii din spitale, medicii de familie, publicul larg şi la mass-media, pentru a colabora în promovarea folosirii adec-vate a antibioticelor şi informarea pacienţilor despre rezistenţa la antibiotice şi alte riscuri ale utilizării lor incorecte incluzând efectele adverse. Dincolo de responsabilităţile autorităţilor sanitare, măsuri simple stau la îndemâna publicului larg, pentru combaterea infecţiilor şi a rezistenţei la antibiotice: respectarea planurilor de vaccinare, controlul purtătorilor de microbi, prin acţiuni susţinute de igienă comunitară, respectarea consecventă a normelor de igienă în gospodării şi la pregătirea hranei, spălarea mâinilor. Cooperarea cu medicii de familie pentru folosirea unor tratamente alternative faţă de cele cu antibiotice oricând este cazul, precum şi refuzul auto-medicaţiei, pot avea efecte benefice pentru sănătatea proprie, precum şi pentru a comunităţilor”, adaugă specialistul.

Un procent ridicat al infecţiilor nosocomiale sunt cauzate de bacterii rezistente la antibiotice. În ultimii ani, infecţiile nosocomiale raportate pe plan naţional au înregistrat o uşoară scădere, potrivit specialiştilor.