Multe femei primesc de la medici diagnosticul de ruptură de perineu, ceea ce înseamnă relaxarea aparatului musculo-aponevrotic al perineului, cauzată cel mai adesea de traumatismul obstetrical. De cele mai multe ori, ruptura de perineu apare la femeile care nasc pe cale naturală, fiind favorizată de presiunea pusă asupra organelor în timpul naşterii, dar poate apărea şi la celelalte femei, care nu au născut pe cale vaginală sau la cele aflate la menopauză.

Specialiştii sunt de părere că, odată cu înaintarea în vârstă, simptomatologia devine chiar mai deranjantă, motiv pentru care este necesară diagnosticarea din timp şi tratamentul corespunzător. Simptomele cu care se confruntă includ disconfortul sexual, incontinenţă urinară la eforturi mici şi poate ajunge până la coborârea organelor pelvice (uter, vezica urinară, rect) în afară, prin fanta vulvară, situaţie denumită clinic prolaps genital.

Reprezentanţii Spitalului „Isis” din Constanţa spun că ruptura de perineu constă, practic, într-o fisură spontană a ţesuturilor perineale situate între comisura posterioară a vulvei şi anus. „În cadrul spitalului nostru, ruptura de perineu se poate trata prin mai multe metode: pe cale chirurgicală, medicamentoasă sau prin exerciţii fizice specifice. Forma de tratament cea mai adecvată va fi stabilită numai de medicul ginecolog, în funcţie de gravitatea afecţiunii. Tratamentul cel mai frecvent în cazul rupturii de perineu este intervenţia chirugicală, medicii recurgând la această metodă, în funcţie de stadiul afecţiunii. Chirurgia perineală se poate realiza pe cale vaginală, abdominală sau combinată”, au precizat aceştia. Medicii au explicat că o astfel de intervenţie este efectuată sub anestezie generală şi durează între 30 de minute şi o oră.