Astmul este o boală cu evoluţie lentă şi de lungă durată, în care există o inflamaţie cronică şi permanentă a căilor respiratorii. Netratată, inflamaţia determină, în timp, îngustarea căilor aeriene, care nu permite aerului să intre şi să iasă din plămâni, iar persoanele afectate au senzaţia de sufocare.

Nu toate persoanele care suferă de astm reacţionează la fel, unii au simptome mai uşoare în timp ce alţii au simptome mai intense.

„Printre simptomele pe care le au bolnavii de astm bronşic se numără: respiraţie dificilă sau senzaţie de sufocare, respiraţie şuierătoare (sunet ca de fluierat când aerul este eliminat din plămâni), constricţie toracică (senzaţia de strângere, de apăsare a pieptului), tuse persistentă, iritantă, uscată sau însoţită de eliminarea unei substanţe albicioase”, potrivit dr. Doina Pîrîu, medic specialist pneumologie.

Uneori, tusea poate fi singura manifestare a astmului, de aceea poate fi mai greu de depistat. Simptomele se ameliorează cu ajutorul medicamentelor care eliberează căile respiratorii şi se pot înrăutăţi dacă persoana face exerciţii fizice, dar se pot declanşa şi subit. Crizele de astm se caracterizează prin apariţia simptomelor enumerate mai sus şi necesită tratament de urgenţă, de aceea, bolnavii trebuie să se prezinte la medic pentru ajutor de specialitate.

„Nu trebuie să evitaţi gravitatea unei crize, deoarece crizele grave de astm vă pot ameninţa viaţa!”, explică specialistul.

Factorii declanşatori ai astmului

Factorii iritanţi sau alergenii frecvent întâlniţi care declanşează crizele de astm sunt: alergenii din părul animalelor, acarienii din praful de casă, schimbările de temperatură, mai ales trecerea de la cald la rece, substanţele chimice din aer sau alimente, efortul fizic, mucegaiurile, polenul diverselor plante, infecţiile respiratorii, emoţiile puternice sau stresul, fumul şi anumite medicamente, cum ar fi aspirina.

„Multe persoane astmatice au moştenit genetic anumite tipuri de alergii, precum rinita alergică sau eczema alergică. Istoricul familial de alergie este un factor de risc bine cunoscut pentru astmul alergic. Cea mai puternică asociere este cu alergia mamei care reprezintă un factor de risc pentru debutul astmului”, subliniază medicul specialist.

Diagnostic, tratament şi prevenire

Diagnosticul se stabileşte urmărind manifestările clinice ale pacientului, istoricul sugestiv şi rezultatele oferite de către examenul de spirometrie (măsurarea capacităţii respiratorii). Spirometria este esenţială în stabilirea diagnosticului, dar şi pentru urmărirea evoluţiei bolii în timp. Diagnosticul este mult mai uşor de stabilit la pacienţii tineri, nefumători, care acuză simptome specifice.

„Tratamentul trebuie administrat şi când boala nu prezintă manifestări evidente deoarece inflamaţia persistă la nivelul căilor aeriene şi boala poate evolua. Medicamentele inhalatorii sunt cele mai eficiente în astmul bronşic. Acestea nu dau dependenţă. Medicaţia de criză se foloseşte numai la nevoie deoarece aceasta ameliorează ma-nifestările bolii temporar, dar nu tratează cauza bolii”, precizează dr. Doina Pîrîu.

Pentru a avea o viaţă normală, în majoritatea timpului, pacienţii trebuie să-şi administreze medicaţia în mod regulat aşa cum le-a fost prescrisă de medic. Simptomele astmului pot fi reduse semnificativ evitând substanţele alergene şi iritante.

„Acoperiţi patul cu materiale antialergice, pentru a reduce expunerea la acarieni. Renunţaţi la covoarele din dormitor şi aspiraţi praful cât mai des posibil. Păstraţi un nivel scăzut al umidităţii aerului, astfel preveniţi apariţia mucegaiului. Interziceţi fumatul în casă. De multe ori însă, această măsură nu este suficientă. Membrii familiei şi musafirii care fumează afară aduc în casă urme de fum rezidual în păr şi haine, care pot declanşa o criză de astm”, potrivit specialistului.

Persoanele astmatice trebuie, de asemenea, să evite, pe cât posibil, poluarea atmosferică şi praful industrial. Nu există tratament pentru vindecarea astmului, însă efectele pot fi ameliorate în timp. Cu ajutorul unui tratament medical adecvat, persoanele astmatice pot duce o viaţă normală.