Cefaleea sau durerea de cap este un simptom ce apare într-o vastă gamă de afecţiuni - neurologice, cardiovasculare, digestive, oftalmologice, metabolice, endocrine - şi reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de prezentare în cabinetul de neurologie. Iată în ce situaţii ne recomandă specialiştii Isis controlul medical de urgenţă.
Responsabilitatea medicului neurolog - şi nu numai - este identificarea afecţiunilor ce pot pune în pericol viaţa şi care se manifestă prin cefalee, dar şi tratarea rapidă şi eficientă a durerii. Pentru a înţelege cum se manifestă şi când trebuie să ajungem la medic, specialistul Isis vine cu explicaţii.
„Generic vorbind, cefaleea se împarte în două categorii:
- primară: care nu este în legătură cu vreo patologie subiacentă şi care include: migrena, cefaleea de tip tensiune şi cefaleea cluster.
- secundară: în care sindromul cefalalgic este datorat unei alte stări patologice şi include: cefaleea din afecţiunile infecţioase, neoplazice, vasculare sau indusă de administrarea de medicamente.
Migrena este o cefalee primară frecventă, prevalenţa ei fiind cuprinsă între 5 şi 10% pentru bărbaţi şi 17 - 22% pentru femei. Cefaleea în migrenă este caracteristică: unilaterală, pulsatilă, se instalează în minute până la ore, are o intensitate moderată spre severă, se asociază cu greaţă şi vărsături, sensibilitate la lumină sau zgomote şi este agravată de efort. Frecvenţa medie de apariţie a atacurilor de migrenă se consideră a fi de 1 - 2 pe lună. Se consideră migrenă cronică atunci când se manifestă 15 sau mai multe zile pe lună pe o perioadă de cel puţin trei luni”, a explicat dr. Adrian Barbu, medic specialist neurolog în cadrul Spitalului privat Isis.
Când sunt pacienţii în pericol
Cefaleea secundară este cefaleea cauzată de o altă afecţiune şi trebuie luată în considerare la pacienţii care se prezintă cu cefalee recent instalată sau la care se schimbă caracterul durerii.
„Pacienţii care se prezintă cu cefalee şi care au un semn de alarmă al unei cefalei secundare trebuie evaluaţi urgent de către neurolog. În acest sens trebuie excluse afecţiunile ce pun viaţa în pericol: hemoragia intracerebrală, tromboza de sinusuri venoase cerebrale, disecţia arterială, crizele hiper-tensive şi, nu în ultimul rând, tumorile cerebrale.
Examinarea clinică a pacientului cu cefalee necesită în multe din cazuri a fi completată cu explorări imagistice (CT, RMN) şi investigaţii de laborator”, a mai precizat medicul.
