Sinuzita este o inflamaţie a ţesutului care căptuşeşte sinusurile. În mod normal, sinusurile sunt pline cu aer, dar atunci când sinusurile se blochează şi se umplu cu lichid, microbii (bacteriile, virusurile şi ciupercile) se pot dezvolta şi cauza o infecţie.

Cauzele sinuzitei sunt complexe

Afecţiunile care provoacă blocarea sinusurilor includ răceala comună, rinita alergică (inflamarea mucoasei nazale), polipoza nazală sau deviaţia de sept.

„Cauzele sinuzitei depind de natura acesteia. Există sinuzite bacteriene, micotice, polipoase. Cele mai frecvente cauze ale sinuzitei sunt rinogene şi odontogene. Cele rinogene pleacă de la răceli banale care se complică, iar cele odontogene au ca punct de plecare infecţia dentară”, declară dr. Mihai Lupaşcu, medic specialist O.R.L.

Există mai multe tipuri de sinuzită. Sinuzita acută constă într-un asalt de simptome specifice răcelii, precum nas înfundat şi durere facială, care dispar după 10-14 zile. De obicei, sinuzita acută durează patru săptămâni sau mai puţin. Sinuzita subacută este o inflamaţie care durează patru până la opt săptămâni. Un alt tip de sinuzită este cea cronică şi se caracterizează prin simptome de inflamaţie a sinusurilor ce durează opt săptămâni sau mai mult. Sinuzita recurentă se prezintă sub forma mai multor manifestări ale sinuzitei de-a lungul unui an.

Cine este predispus la sinuzită

Persoanele care suferă de anumite afecţiuni prezintă un risc mai mare de sinuzită. Acestea sunt răceala comună însoţită de inflamaţia mucoasei nazale, nasul înfundat, polipoza nazală, dar şi afecţiuni în urma cărora rezultă un risc crescut de infecţii, precum deficienţele sistemului imunitar.

La copii, factorii de mediu care contribuie la instalarea sinuzitei sunt alergiile, bolile contactate la grădiniţă sau la şcoală, suzetele, consumul lichidelor din sticlă stând pe spate şi fumul din mediul înconjurător.

La adulţi, factorii principali care determină apariţia sinuzitei sunt infecţiile frecvente şi fumatul.

Simptomele sinuzitelor acute şi cronice

Primele simptome ale sinuzitei acute sunt durerea facială, nasul înfundat, scurgerile nazale, pierderea simţului olfactiv, tusea sau congestia. Alte simptome includ febra, respiraţia urât mirositoare, oboseala, durerile dentare.

Sinuzita acută poate fi diagnosticată atunci când o persoană prezintă două sau mai multe simptome şi/sau o scurgere nazală groasă, de culoare verde sau galbenă.

Persoanele cu sinuzită cronică vor manifesta timp de aproximativ două luni următoarele simptome: congestie facială, obstrucţie nazală, puroi în cavitatea nazală, febră, scurgeri nazale. Alt simptome ale sinuzitei nazale includ durerile de cap, respiraţia urât mirositoare, senzaţia de oboseală, durerile dentare.

Cum se depistează sinuzita

Pentru a diagnostica sinuzita, medicul va avea în vedere simptomele şi va efectua un examen fizic. Doctorul va palpa şi va aplica presiune asupra sinusurilor pentru a verifica sensibilitatea acestora. De asemenea, vă poate atinge uşor dinţii pentru a vedea dacă sinusurile paranazale sunt inflamate.

Pentru a stabili diagnosticul, pot fi efectuate şi alte teste precum endoscopia nazală, radiografiile, testele alergologice sau scanarea CT.

Tratamentul sinuzitelor acute şi cronice

Potrivit dr. Mihai Lupaşcu, „majoritatea sinuzitelor se cronicizează din cauza unui tratament necorespunzător.”

Tratamentul sinuzitei depinde de gravitatea ei. În sinuzita acută, medicul vă poate prescrie medicamente decongestionante şi inhalaţii cu aburi. De asemenea, picăturile sau spray-urile pentru nas pot ameliora simptomele. Totuşi, aceste medicamente nu ar trebui utilizate mai mult de patru-cinci zile, perioada recomandată de obicei pe prospect, pentru că altfel pot provoca congestie. Dacă vă este prescris un tratament cu antibiotice, acesta va dura 10-14 zile.

În sinuzita cronică, poate fi de folos aerul umed şi cald care poate decongestiona sinusurile. Vă pot fi de ajutor un vaporizator sau chiar aburii de la apa fiartă. Pot fi aplicate comprese calde pentru a alina durerea resimţită în nas şi sinusuri. Sunt eficiente şi picăturile saline de nas pe care le puteţi folosi în siguranţă acasă. La fel ca în cazul sinuzitei acute, pot fi utilizate picăturile şi spray-urile nazale, precum şi tratamentul cu antibiotice, la prescripţia medicului specialist.

Schimbări ale stilului de viaţă

Dacă sunteţi fumători, ar trebui să vă abţineţi în perioada tratamentului sinuzitei. Nu este nevoie de vreo dietă, însă consumul de lichide ajută la diluarea secreţiilor nazale.

Când este necesară operaţia de sinuzită

Organismul produce mucus pentru a umezi pereţii sinusurilor. Mucusul ajunge până la intrarea în fiecare sinus prin intermediul milioanelor de cili. Iritaţia şi inflamaţia rezultate în urma unei răceli pot îngusta deschiderea sinusurilor şi bloca mucusul.

Dacă tratamentul cu antibiotice şi alte medicamente nu dă rezultate, poate fi necesară efectuarea operaţiei. Aceasta va avea loc şi dacă există o anomalie structurală, precum prezenţa polipilor nazali, care pot bloca drenajul sinusurilor.

Operaţia de sinuzită poate fi realizată sub anestezie locală sau generală, folosind un endoscop. Majoritatea persoanelor care au suferit o astfel de operaţie se pot întoarce la activităţile normale în aproximativ o săptămână. Recuperarea completă durează însă mai mult de o lună. Deşi nu intră în categoria operaţiilor riscante, „operaţia de sinuzită prezintă riscuri anestezice şi de sângerare”, precizează dr. Mihai Lupaşcu.

De asemenea, poate fi efectuată o procedură numită turbinectomie. Aceasta are rolul de a îngusta ţesuturile inflamate ale nasului şi durează doar câteva minute, astfel încât poate fi realizată în cabinetul medicului. Anestezicul utilizat în acest caz este similar cu cel folosit în procedurile stomatologice obişnuite.

Sinuzita poate reveni în 2-10 ani chiar şi după efectuarea operaţiei, însă acest lucru „depinde de cât de alergică şi reactivă este persoana în cauză”, declară medicul specialist. Totuşi, „în sinuzitele cronice, la persoane care nu suferă de alte boli care scad imunitatea, sinuzita nu revine după operaţie”, adaugă dr. Mihai Lupaşcu.

Ce se întâmplă dacă lăsăm sinuzita netratată?

Amânarea tratării sinuzitei duce la dureri şi disconfort. În cazuri foarte rare, sinuzita netratată poate duce la meningită sau abces cerebral.