În frigiderele multor constănţeni se află, permanent, cel puţin un sortiment, două de margarină sau halvarină, aşa cum am denumit-o în ultimii ani. Fie că o folosim la sandvişuri, fie că o punem în piureuri sau în prăjituri, margarina este unul din alimentele aproape tradiţionale ale românilor. Însă câţi dintre noi am citit cu adevărat eticheta brandului preferat de margarină?

Potrivit unui studiu recent, realizat de InfoCons - Organizaţie pentru Protecţia Consumatorilor, mai mult de trei sferturi din produsele de pe piaţă au cel puţin cinci E-uri în conţinut. Din 13 tipuri de produse analizate, doar opt la sută au doar trei E-uri. 15 la sută au în conţinut patru E-uri, 54 la sută au cinci E-uri, iar 23 la sută au şase E-uri.

Au fost analizate 13 produse de tip margarină, grăsime vegetală, grăsime vegetală tartinabilă, pe baza informaţiilor de pe etichetă, provenind de la trei producător, furnizori sau distribuitori: Unilever România, Orkla Foods România şi Mega Image SRL.

Astfel, Delma Grăsime vegetală tartinabilă cu unt, cu 39 la sută grăsime, conţine şase E-uri, la fel ca şi Delma Grăsime vegetală tartinabilă cu unt şi sare, Rama Grăsime vegetală tartinabilă, cu 39 la sută grăsime. Cinci E-uri găsim în Becel Grăsime vegetală tartinabilă, cu 45 la sută grăsime, în Delma Grăsime vegetală tartinabilă cu 20 la sută grăsime, în Delma Grăsime vegetală tartinabilă cu unt şi gust de pâine pe vatră, în Rama Grăsime vegetală tartinabilă, cu 70 la sută grăsime, în Rama Grăsime vegetală tartinabilă cu 45 la sută grăsime, în Delhaize Grăsime vegetală tartinabilă Omega 3 plus, 38 la sută grăsime, în Linco Grăsime vegetală tartinabilă şi în Sarina Grăsime vegetală tartinabilă, cu 60 la sută grăsime. Doar patru E-uri sunt în Unirea Original Grăsime vegetală tartinabilă cu 60 la sută grăsime, iar trei E-uri sunt în Becel Grăsime vegetală tartinabilă cu 30 la sută grăsime.

„S-a creat falsa nevoie de margarină!“

Specialiştii în nutriţie consideră margarina o adevărată otravă şi nu o recomand să o introducem în alimentaţia noastră de zi cu zi. „Mă întristează felul în care industria alimentară manipulează alegerea consumatorilor folosind cuvinte cu ecou ştiinţific. Nu e suficient că margarina a luat locul untului pe masa noastră, acum suntem încurajaţi să mâncăm margarina pentru sănătatea inimii??!!”, este de părere dr. Mihaela Bilic.

Potrivit acesteia, „argumentele sunt ridicole: margarina seamănă cu untul, dar nu e unt; sunt grăsimi vegetale, adică bune, spre deosebire de cele animale care sunt rele”, însă astfel s-a creat „falsa nevoie de margarină”. „După ce a fost negat zeci de ani efectul nociv al acizilor «trans» rezultaţi din hidrogenarea margarinei, acum ne sunt promovate noile margarine obţinute fără hidrogenare. După ce s-au omis criticile legate de excesul de Omega-6 cu efect pro-inflamator, acum ne sunt prezentate margarinele cu Omega-3. Iar cireaşa de pe tort este margarina - medicament cu fitosteroli. Dacă obişnuiţi să consumaţi margarină, nu o faceţi pentru aşa-zisele ei calităţi protectoare cardiace... în final este un alt fel de grăsime de întins pe pâine”, este de părere medicul specialist.