Deficitul de fier se poate dezvolta prin mai multe mecanisme, dar mai frecvent este asociat unui aport insuficient prin alimentație, prin sângerări cronice și prin patologii care determină absorbția scăzută a fierului în tubul digestiv. La copii, prezența deficitului de fier afectează dezvoltarea fizică și cognitivă.

Potrivit specialiștilor, feritina reprezintă forma de depozit intracelular al fierului și nivelurile sale scăzute sunt cel mai bun indicator al deficitului de fier. Prezența anemiei, împreună cu o valoare redusă a feritinei sunt criterii care stabilesc diagnosticul de anemie prin deficit de fier. Desigur, în diverse situații, feritina poate să crească, în cazuri precum infecțiile, inflamațiile, afecțiunile maligne, bolile ficatului, hipertiroidismul.

Știați, însă, că deficitul de fier este mai frecvent decât se credea, chiar și în rândul adulților sănătoși? Un nou studiu dezvăluie că aproape unu din trei adulți suferă de deficit de fier, chiar dacă nu prezintă alte afecțiuni evidente. Mai mult decât atât, a precizat dr. Ionica Ciortan, această carență poate trece neobservată din cauza inflamației, care maschează simptomele și valorile de laborator.

În general, deficitul de fier afectează mai frecvent femeile tinere și adulții cu un indice de masă corporală crescut. „Chiar și fără anemie, deficitul de fier poate duce la probleme precum: capacitate fizică redusă, afectare cognitivă, sindromul picioarelor neliniștite, creșterea riscului de insuficiență cardiacă, inflamația și deficitul de fier. Inflamația cronică (inclusiv cea asociată obezității) poate bloca transportul fierului, complicând diagnosticul. În aceste cazuri, îmbunătățirea stilului de viață pentru reducerea inflamației poate ajuta, dar ar putea dezvălui și un deficit absolut de fier care necesită corecție. În concluzie, dacă aveți simptome precum oboseală, slăbiciune sau dificultăți de concentrare, poate fi util să verificați nivelurile de fier. Analizele sunt accesibile și pot face o diferență semnificativă pentru sănătatea dumneavoastră”, a precizat medicul.

Soluții? Adoptați o dietă bogată în alimente cu fier. În cazul persoanelor cu alimentație vegană sau al celor diagnosticate cu deficit de fier, medicul poate prescrie si suplimente alimentare cu acest mineral. Acestea nu se administrează fără recomandarea sa și nu înlocuiesc o dietă echilibrată. Alimentele cele mai bogate în acest mineral sunt: carne roșie (vită, porc); ficat de vită, porc, pasăre; nucifere și semințe; sardine; vegetale cu frunze verde închis (spanac); leguminoase boabe (fasole albă, roșie, linte, năut); fructe de mare (stridii); cereale pentru micul dejun, fortificate cu fier; fructe deshidratate; ouă. De exemplu, un gălbenuș de ou conține 7,2 miligrame de fier, iar dacă este consumat împreună cu albușul, acest lucru ajută la asimilarea mult mai bună a fierului. Totodată, germenii de grâu conțin aproximativ 16 miligrame de fier la 100 grame de produs și, pentru o bună absorbție, se pot combina cu sucuri naturale din fructe. Un alt aliment bogat în fier care a devenit din ce în ce mai popular grație proprietăților sale este orezul brun. Astfel, o ceașcă preparată de orez brun conține aproximativ 0,8 mg de fier. La fel și caju, acesta nu reprezintă doar o gustare delicioasă, ci și una sănătoasă, pentru că doar o jumătate de cană de caju conține patru miligrame de fier.